Administratorul sau conducatorul unei institutii are obligatia legala de a asigura identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, precum si controlul acestora prin corelarea masurilor de aparare impotriva incendiilor cu natura si nivelul riscurilor.
Aceasta obligatie trebuie respectata atat in fazele de cercetare, proiectare si executie a constructiilor si amenajarilor de orice tip, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, cat si pe intreaga lor durata de existenta.
Evaluarea riscurilor de incendiu
Evaluarea riscului de incendiu reprezinta procesul de comparare a riscului de incendiu identificat cu un nivel limita prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat
La evaluarea riscului de incendiu se iau in considerare factori precum:
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Medicina muncii un aliat al angajatorului
40 Modele de Regulament Intern
a) sursele de aprindere, precum si masurile prevazute pentru diminuarea pericolului de incendiu;
b) initierea si dezvoltarea incendiilor;
c) influenta sistemelor de securitate la incendiu, eficacitatea si fiabilitatea acestora in reducerea consecintelor;
d) limitarea propagarii fumului - sisteme evacuare a fumului si de presurizare pe caile de evacuare;
e) sisteme de alarmare-alertare in caz de incendiu;
f) asigurarea interventiei serviciilor pentru servicii de urgenta.
Exista cinci categorii de metode de evaluare a riscurilor de incendiu, respectiv:
1) metode calitative;
2) metode matematice - cantitative, semicantitative;
3) metode analitice;
4) metode grafice;
5) metode combinate.
Metoda de evaluare a riscurilor de incendiu va fi aleasa in functie de:
- faza in care se afla sistemului supus evaluarii, care poate fi de proiectare, executie, exploatare sau postutilizare si
- destinatia sistemului supus evaluarii, care poate fi civila, de productie, mixta
In functie de gravitatea consecintelor incendiului si de limitele de acceptabilitate a acestora, se pot stabili trei domenii caracteristice ale riscului de incendiu, astfel:
1. Domeniul riscului neglijabil, care, de regula, este asociat:
- inceputurilor de incendiu;
- incendiilor cu consecinte de gravitate neglijabila, rare si foarte rare si
- incendiilor cu probabilitate redusa, respectiv foarte redusa de producere.
2. Domeniul riscului acceptabil, care este asociat:
- incendiilor minore frecvente;
- incendiilor minore cu probabilitate ridicata de producere si
- incendiilor majore sau cu consecinte de gravitate ridicata, dar cu probabilitate mica si foarte mica de producere.
3. Domeniul riscului inacceptabil, care este asociat:
- incendiilor majore posibile sau cu probabilitate de producere care nu poate fi neglijata.