LEGISLATIAMUNCII.RO
Ovidiu Nicolescu, presedinte de onoare al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), a amintit in cadrul unei conferinte de presa ca Romania este tara cu cea mai mica pondere a salariului minim in cadrul salariului mediu net, de numai 39%, iar introducerea unui salariu minim la nivel european poate insemna un impact economic si social deosebit de intens si cu efecte atat liniare cat si conjugate greu de anticipat.
De asemenea, prin cele ce urmeaza, se va prezenta si pozitia oficiala a CNIPMMR privind indicii de ierarhizare propusi recent si introducerea celor 11 salarii minime diferentiate in functie de sector.
De asemenea, prin cele ce urmeaza, se va prezenta si pozitia oficiala a CNIPMMR privind indicii de ierarhizare propusi recent si introducerea celor 11 salarii minime diferentiate in functie de sector.
"Primele reactii ale tarilor Uniunii Europene referitoare la introducerea unui salariu minim la nivel european, respectiv 60% din salariul mediu, au fost ambivalente, si pozitive si negative, dar foarte multe tari au sustinut ca vor exista multe efecte negative. Printre acestea mentionam: inchiderea firmelor care nu pot sustine cresterea salariala, migrarea companiilor multinationale din statele unde va creste prea mult in alte zone, inclusiv in afara UE, si cresterea inflatiei", a declarat, luni, Ovidiu Nicolescu, citat de Agerpres.
La polul opus se afla Franta cu un salariu minim net deja peste procentul de 60%, urmata de alte tari cu diferente mici.
"Franta are un salariu mediu net foarte mare, de 2.225 de euro in 2019, al doilea dupa Germania, si pentru ca salariul minim net reprezinta 62,29% este deja peste procentul acesta. Daca se aplica aceasta masura, Franta nu are probleme de consecinte negative, ci numai pozitive. Daca ne uitam la Germania, salariul mediu net este putin mai mare, de 2.439 euro, dar salariul minim este de 47%, deci ar urma o crestere de aproape 13 procente. Germania se va confrunta astfel cu niste situatii deosebite. Daca ne uitam si la Romania, ea este tara cu cea mai mica pondere a salariului minim in cadrul salariului mediu net, de 39,58%, mai mica decat in Bulgaria (47,63%) si Ungaria (44,58%). Cu cat diferenta este mai mare cu atat vor fi probleme mai mari. Avand 39% trebuie sa ajungem la 60% va dati seama ca o crestere cu peste 20 de procente inseamna un impact economic si social deosebit de intens si cu efecte atat liniare, cat si conjugate greu de anticipat", a adaugat Nicolescu, conform aceleiasi surse.
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
250 Modele Fise de Post
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Introducerea unui salariu minim european ar insemna majorarea brusca a salariilor cu circa 30% ceea ce va face ca toate cheltuielile cu infiintarea unei firme cu salariati sa creasca in mod considerabil. De asemenea, Nicolescu atrage atentia ca asta va insemna si reducerea microintreprinderilor existente in Romania, aflate in proportie de doar 40% fata de nivelul european.
Potrivit sursei citate, aceeasi masura va face deficitul sa creasca, fapt datorat importurilor care vor creste:
"Se va repeta fenomenul din ultimii ani. Vor creste masiv importurile si vom avea un deficit mai mare la balanta de plati. Cu alte cuvinte vom finanta in mod indirect economiile tarilor din care importam produsele respective. Din punct de vedere social, la prima vedere, este un lucru pozitiv, pentru ca va creste standardul de viata la cei care isi vor mentine joburile, la cei care nu vor fi dati afara si se diminueaza inegalitatile sociale, ceea ce este un lucru bun pentru ca intotdeauna inegalitatile provoaca contradictii, provoaca convulsii. (...) Documentul este in faza de dezbatere, nu s-a luat inca o decizie, dar daca se va adopta la nivelul UE, impactul va fi foarte mare, tinand cont de situatia actuala in care, cu exceptia Frantei, in toate celelalte tari vor trebui facute niste majorari imense pentru care economia nu este pregatita".
Potrivit sursei citate, sondajele realizate in ultimii ani, mai ales in contextul Brexit-ului, au aratat ca o proportie foarte mare din populatia tuturor tarilor din UE e nemultumita de inegalitatile existente, iar din aceasta cauza se cauta masuri prin care sa se accelereze aceasta convergenta dintre regiunile UE.
Se precizeaza, de asemenea, ca propunerea de introducere a unui salariu minim la nivel european apartine socialistilor europeni. Prin introducerea salariului minim european se urmareste: stoparea migratiei fortei de munca, imbunatatirea nivelului de trai si crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forte de munca.
Totodata, CNIPMMR s-a pronuntat ca nu sustine stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim in functie de studii sau alte criterii, precizand printr-un comunicat oficial ca salariul minim brut pe tara este unul singur pentru toti salariatii si toate sectoarele. Este de analizat si valorificat modelul salariului minim pe ORA, nu pe luna, plata fiind facuta in functie de numarul de ore lucrate, cu imbunatatirea corespunzatoare a art. 164 din Codul muncii.
Organizatia aminteste faptul ca in Constitutia Romaniei se stabileste in cadrul art. 41 alin. 2 ca:
"Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege",
Ori, subliniaza Consiliul IMM-urilor, prin acest proiect de lege se introduc 11 salarii minime, respectiv cate unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisie pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, care urmeaza sa fie supus aprobarii.
Astfel, potrivit aceleiasi surse, avand in vedere:
- dispozitiile art. 164 alin. (1) din Codul Muncii care prevad "Prin hotarare a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la alin. (1), diferentiat pe criteriile nivelului de studii si al vechimii in munca."
- dispozitiile din Constitutia Romaniei, care dispun ca:
- art. 1 alin. 4 "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.";
- art. 1 alin. 5 "in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.";
- art. art. 41 alin. 2 care vorbesc despre "instituirea unui salariu minim brut pe tara";
- prevederile proiectului de lege apar ca fiind neconstitutionale, raportate la art. 1 alin. 4 si 5 coroborate cu art. 41 alin. 2 din Constitutia Romaniei,
Astfel:
- Parlamentul a intrat in domeniul altei puteri de stat - puterea executiva- care are atributii in stabilirea salariului minin brut pe tara si eventual al diferentierilor in functie de nivelul studiilor, potrivit Codului Muncii;
- Proiectului de lege ii lipseste textul constitutional - care vorbeste de un salariu minim brut pe tara - de orice importanta practica, rezultand ca se pot introduce un numar nelimitat de criterii, pentru fiecare stabilindu-se un salariu minim;
Potrivit CNIPMMR, desi in mod clar s-a dorit ca aceasta lege sa se aplice exclusiv domeniului privat, din modul in care este formulat textul art. 3 din proiect rezulta ca si sectorul bugetar va aplica acesti coeficienti, avand in vedere conditia cumulativa prevazuta in raportul Comisiei de munca a Camerei Deputatilor supus aprobarii, pentru a nu se aplica dispozitiile legii, respectiv:
"Prezenta lege stabileste coeficientii minimali de ierarhizare salariala pentru:
- sectoare de activitate pentru care nu au fost incheiate contracte colective de munca aplicabile la nivelul intregului sector de activitate
si
- pentru care nu exista legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de munca la nivel de unitate".
Ori, pentru sectorul bugetar chiar daca exista Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, nu exista contract colectiv de munca la nivel de sector, rezultand ca se aplica coeficientii si in cazul bugetarilor. Impactul bugetar al acestei legii nu a fost calculat si nici macar nu a fost luat in seama de initiatori, atrage atentia CNIPMMR.
De asemenea, la impactul asupra mediului de afaceri din expunerea de motive se mentioneaza ca "nu este cazul", iar despre Testul IMM sau impactul asupra IMM-urilor nu se face nicio mentiune.
Raportat la:
jurisprudenta Curtii Constitutionale care, prin deciziile sale, a statuat ca: "Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca"[1]; "in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva";
CNIPMMR solicita Camerei Deputatilor sa respinga proiectul de lege, considerand ca acesta incalca dispozitiile art. 1 alin. 4 si alin. 5 si art. 41 alin. 2 din Constitutie, de asemenea nefiind efectuat niciun studiu privind impactul asupra IMM-urilor, arata sursa citata.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
