Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
legislatiamuncii.ro cauta meniu

 

Concediul medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna

concediu medicalconcediu de odihna
Intrebare

In perioada concediului de maternitate, o salariata are dreptul si la concediu de odihna avand in vedere ca pe durata concediului de maternitate CIM este suspendat?

Solutia specialistului

Concediul de maternitate este reglementat de O.U.G 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare si de O.U.G 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca. Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din O.U.G 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.
Astfel, pentru perioada in care salariata beneficiaza de concedii pentru sarcina si lauzie benefiziaza de indemnizatie de maternitate.

Prin urmare concediul pentru sarcina si lauzie este concediu de maternitate.
Conform art. 24 alin. (1) din acelasi act normativ, concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.
Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice (art. 24 alin. 2 din O.U.G 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare).

Concediul pentru lauzie (dupa nastere) este obligatoriu pe o perioada de cel putin 42 de zile calendaristice.
Prevederile O.U.G 96/2003 il obliga pe angajator sa nu permita revenirea la locul de munca a femeii care a nascut mai devreme de 42 de zile dupa nasterea copilului. De aceea, medicul care a asistat la nastere sau medicul de familie va acorda cel putin 42 de zile de concediu de lauzie.
Astfel, salariata este obligata la efectuarea unui concediu de maternitate de minimum 42 de zile calendaristice dupa data nasterii copilului.
Prin urmare, concediul de maternitate are un numar de 126 de zile compus din concediul pentru sarcina ce se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, si concediul pentru lauzie ce se acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Aceste concedii se pot compensa intre ele astfel incat sa ramana un minimum de 42 de zile de concediu pentru lauzie.

 Codul Muncii 2017
Codul Muncii 2017

Vezi detalii aici

Ghid complet SSM si PSI pentru angajator
Ghid complet SSM si PSI pentru angajator

Vezi detalii aici

202 Modele de fise de post
202 Modele de fise de post

Vezi detalii aici





Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. Iar in cadrul perioadelor de concediu astfel stabilite salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

Concediu de odihna se acorda la cererea salariatului.
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic (art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat). Aceasta dispozitie legala nu mai este aplicabila, in ceea ce priveste concediul medical, dupa ce Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:

1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?
Argumente:
Dreptul intern respectiv, art. 140 alin. (2) din Codul muncii , este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.
Art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei:
Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor.
In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara.

Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.
Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.

Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat.

Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.
Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.
De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, normele comunitare primeaza asupra tuturor normelor nationale, chiar ulterioare si - aspect deosebit de important , indiferent de natura sau rangul textului national in cauza (constitutie, lege, decret, hotarare) ori ale textului comunitar (tratat, regulament, directiva, decizie).

Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale.
Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare.
Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical.

Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical.
Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!


Data aparitiei: 01 August 2012
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Concediul medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna Nota: 3.33 din 5 - 3 voturi.
 

 
x
(cel putin 10 caractere)


Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!
 

Comentarii (1)


15-Nov-2012

Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. 2 din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical. Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna. Avand in vedere aceasta concluzie de ce ITM-ul aproba si chiar incurajeaza practica diminuarii concediului de odihna pentru persoanele care au avut concediu medical?

 

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

 
Care Sunt Actele Necesarepentru Indemnizatia De Somsj, Complectare 12 Luni .Intrebare: BUNA ZIUA. AM O VECHIME TOTALA DE 36 ANI SI 7LUNI. IN ULTIMA PERIOADA AM FOST ANGAJAT DINDATA DE 04 08 2015 PINA LA DATA DE31 07 2016. AM FOST SA DEPUN ACTELE PENTRU INDEMNIZATIA DE SOMAJ REFUZADUMISE DOSARUL PE MOTIVUL CA NU AM STAGIUL COMPLECT DE 12 LUNI. INTREBARE : Pot achita taxele aferente catre statpe perioada de o luna sa pot beneficia de somaj, s-au ce posibilitate mai exista. NU AS FI APELAT LA SOMAJ DAR NU STAU BINE CU SANATATEA SI TREBUIE SA PLATESC TOATE VIZITELE L
 

Raspuns: VA MULTUMESC .<br />O ZI FRUMOASA !... citeste tot raspunsul aici


Descarca GRATUIT
“Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august”
exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.

 

CODUL MUNCII - 19 modificari majore in luna august 2017

 
Descarca GRATUIT raportul special
Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august
 
Toate modificarile aparute in Codul Muncii sunt explicate detaliat in raportul
 
"Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august"

 

 


 
0

Notice: Undefined index: media in /home/manager/public_html/legislatiamuncii.manager.ro/legislatiamuncii/index.php on line 1011
Codul Muncii a suferit 19 modificari in luna august!
Atentie la modificarile din Codul Muncii! De la 1 august au aparut modificari majore care afecteaza toate firmele!

Descarcati gratuit Raportul Special

"Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august"

Da, vreau sa primesc newsletterul Legislatia Muncii