Impozit si contributii aplicabile contractului de tranzactie

Intrebare:
Unei angajate a unei societati i-au fost incetate raporturile de munca, teoretic in perioada de proba (art. 31 alin. (3)), facandu-se insa o eroare la calculul perioadei de proba: persoana nu se afla in perioada de proba la momentul desfacerii contractului de munca.

Angajata a contestat in instanta decizia de incetare a raporturilor de munca. Data fiind eroarea angajatorului, eroare de care este constient, acesta a incheiat o intelegere cu fosta angajata, un asa-zis "contract de tranzactie", prin care i se acorda fostei angajate o suma de bani (reprezentand salarii si onorariu avocat), aceasta obligandu-se sa renunte la judecarea contestatiei.

Suma de bani pe care fosta angajata a primit-o trebuie impozitata si supusa calculului de contributii la bugetul statului? Trebuie facute state rectificative? La care luni sa se refere rectificarea statelor?

Raspuns:
Conform dispozitiilor art. 80 din Codul muncii, in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului, instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere. In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

In situatia in care, ca urmare a solicitarii salariatului, instanta de judecata dispune reintegrarea salariatului in functia detinuta anterior se pune problema rectificarii statelor de salarii pentru perioada cuprinsa intre data concedierii si data reintegrarii salariatului.

In situatia expusa, nu se pune problema unei reintegrari ca urmare a anularii deciziei de incetare a raporturilor de munca de catre instanta de judecata. Prin urmare, nu exista temei pentru rectificarea statelor de salarii.

Reintegrarea efectiva in munca, daca salariatul a solicitat acest lucru, reprezinta consecinta anularii deciziei de concedire.

In situatia expusa, decizia prin care angajatorul a dispus incetarea raporturilor de munca este in vigoare, intrucat nu a fost anulata de instanta de judecata. Prin urmare, nu se justifica plata drepturilor salariale dupa data incetarii raporturilor de munca cata vreme decizia de incetare a raporturilor de munca a ramas in vigoare.

In situatia in care partile incheie o tranzactie in cursul judecatii, se solicita instantei de judecata sa pronunte o hotarare judecatoreasca care sa consfinteasca invoiala lor, in temeiul art. 271 – 273 din Codul de procedura civila.

Astfel, conform art. 271 din Codul de procedura civila, partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor. Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta. Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.

Daca se proceda astfel, hotararea judecatoreasca era actul ce statea la baza obligatiei angajatorului de efectua plata sumelor de bani catre salariata.

Intrucat nu s-a procedat in conformitate cu prevederile legale, este dificila incadrarea sumelor de bani pe care societatea s-a obligat sa le plateasca salariatei.

Intrucat in conventie s-a precizat ca suma de bani reprezinta „salariu”, apreciem ca aceasta suma trebuie supusa reglementarilor legale pivind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate pentru veniturile salariale.