Zile libere platite versus concediu de odihna. Ce optiuni are angajatorul?

Legislatia Muncii
Legislatia Muncii
16 Decembrie 2020
16 Decembrie 2020
Legislatia Muncii
Legislatia Muncii
concediu de odihnarefuz concediuzile libere platite
Zile libere platite versus concediu de odihna. Ce optiuni are angajatorul?
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
In cazul in care in data de 24 decembrie si in data de 30 decembrie clientul are inchisa linia pe care angajatii din Romania ofera suport tehnic, se poate cere angajatilor din Romania sa-si ia concediu de odihna? Daca angajatii refuza sa-si ia concediu de odihna, ce alternative are angajatorul roman?
 
Raspunsul specialistului:
 
In mod firesc zilele de 24 si 30 decembrie sunt zile lucratoare. Daca angajatorul decide sa nu lucreze in aceste zile salariatilor le va acorda zile libere platite deoarece angajatorul nu respecta art. 40 alin. (2) lit. b) din Codul muncii:
 
Angajatorul avand obligatia sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
 
In ceea ce priveste concediul de odihna acesta se acorda numai la cererea salariatului, conform planificarii angajatorului si numai pentru odihna nu pentru alte interese ale angajatorului.
 
Concediul de odihna este reglementat in Legea 53/2003 Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la Capitolul III - Concediile, Sectiunea I - Concediul de odihna anual si alte concedii ale salariatilor.
 
La art. 148 din Codul muncii se prevede ca efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale, iar programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
 
Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.
 
In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
 
In contextul acestor reglementari destul de generale, procedura concreta in care se face programarea concediilor se stabileste prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.
 
Potrivit art. 149 din Codul muncii, republicat, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
 
Motive obiective pentru care salariatul nu a efectuat concediul de odihna in perioada in care a fost programat ar putea fi: concediu medical, concediu crestere copil, concediu pentru formare profesionala etc.
 
In cazul in care salariatul din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul salariatului, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual (art. 146 alin. (2) din Codul muncii).
 
Astfel, angajatorul are obligatia efectuarii unei programari a concediilor de odihna iar salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat.
 
Numai in situatiile in care salariatii nu pot efectua concediul de odihna in perioada programata din motive independente de vointa lor cum ar fi: concediu medical, concediu crestere copil, concediu pentru formare profesionala etc., concediul de odihna poate fi efectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
 
Astfel, apreciem ca angajatorul nu poate obliga salariatii sa efectueze cereri pentru concediu de odihna in zilele de 24 si 30 decembrie 2020 daca nu exista o programare ca salariatii vor efectua concediu de odihna in aceste zile. Programarea se face la sfarsitul anului pentru anul urmator.
 
Raspuns oferit de Alexandra Nedelcu, Expert Legislatia muncii, pentru PortalCodulMuncii.ro
 

NOUTATI din Legislatia muncii

De ce salariatii indisciplinati scapa adesea nepedepsiti?


Eliminati riscul ca deciziile dvs. sa fie anulate!
Angajatorii pierd deoarece nu respecta la virgula prevederile legale privind sanctionarea abaterilor disciplinare.

Aflati ACUM care sunt greselile comise de angajatori!
GHID PRACTIC - Cercetarea si raspunderea disciplinara a salariatilor

Vezi AICI Modele de documente EDITABILE >>


 

 

Atentie!

Descarcati raportul GRATUIT

"Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 
Descarcati raportul GRATUIT
“Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.


 
NOU in CODUL MUNCII
Descarcati raportul
GRATUIT
"Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Adauga mai jos adresa ta de email
si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]