Concediul medical si de odihna pentru munca in ture

Pentru calculul anumitor perioade din Codul muncii, legiuitorul roman foloseste ca reper atat zilele lucratoare (de ex. un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare in caz de concediere – art. 75 alin. 1), cat si zilele calendaristice (de ex. 60 de zile calendaristice in cazul compensarii muncii suplimentare prin ore libere platite – art. 122 alin. 1).


Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii, republicat, durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, in conformitate cu art. 145 alin. (2) din Codul muncii.



"Pentru un program de munca in ture 12 ore lucrate urmate de 24 ore libere care sunt variantele de pontare a concediilor de odihna si medicale si respectiv de plata a acestora?", se intreba cineva pe PortalCodulMuncii.ro.


Raspunsul specialistilor:


Conform alin. (3) din acelasi articol mentionat mai sus, sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.


Calculul concediului de odihna se efectueaza pe zile lucratoare, nu pe zile calendaristice.

Asadar, fara a distinge in functie de modalitatea de organizare a timpului de lucru, legea prevede ca salariatii au dreptul la concediu de odihna anual de minimum 20 de zile lucratoare.


IMPORTANT!

Salariatii care lucreaza in ture au dreptul la concediu de odihna anual de 20 de zile lucratoare, atata timp cat legiuitorul NU a inteles sa reglementeze in mod special concediul de odihna la care au dreptul salariatii al caror program de lucru este organizat in ture.

Dar au dreptul, totodata, si la repaus saptamanal de 2 zile, care se acorda de regula sambata si duminica. Daca repausul saptamanal nu se acorda sambata si duminica, atunci salariatul va beneficia de alte 2 zile consecutive de repaus saptamanal, plus un spor la salariu.

In sensul juridic comun acceptat de practica, zile lucratoare sunt cele 5 zile calendaristice ale saptamanii de luni pana vineri care nu reprezinta repaus saptamanal, cele 2 zile calendaristice de repaus saptamanal fiind deci zile nelucratoare.

Astfel, calculul concediului de odihna se realizeaza prin scaderea dintr-o anumita perioada calendaristica a zilelor nelucratoare si a celor prevazute la art. 145 alin. (3) din Codul muncii, republicat, astfel incat sa rezulte 20 de zile lucratoare acordate salariatului, ca minimum al duratei CO anual. Cu alte cuvinte, concediul de odihna se acorda in zile lucratoare, excluzandu-se din sirul lor zilele nelucratoare.

De exemplu, daca tura salariatului cade in zilele de sambata si/sau duminica, concediul de odihna se calculeaza de luni pana vineri, sambata si duminica sunt zile nelucratoare, iar acordarea concediului de odihna nu se poate realiza in zile nelucratoare.

In ceea ce priveste concediu medical, conform art. 57 din Normele de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate din 05.01.2018, din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate in zile calendaristice, se platesc zilele lucratoare. La stabilirea numarului de zile ce urmeaza a fi platite se au in vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatoare declarate nelucratoare, precum si cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevazute prin contractele colective de munca.

Asadar, la stabilirea numarului de zile pe care angajatorul trebuie sa le plateasca, va avea in vedere zilele lucratoare conform programului de lucru.

 
Sursa: PortalCodulMuncii

de Mara Dobrin