LEGISLATIAMUNCII.ROSpre deosebire de concedierii colective pentru care Codul muncii, republicat, reglementeaza in mod distinct doua etape, pentru concedierea individuala nu sunt prevazute conditiile parcurgerii procedurii informarii si consultarii cu sindicatul/reprezentantii salariatilor sau alte conditii speciale de procedura in afara de preaviz.
Preavizul constituie o garantie a dreptului la munca si a stabilitatii in munca si are ca scop evitarea consecintelor negative pe care le-ar putea produce o denuntare unilaterala imediata a contractului individual de munca.
Sediul materiei il constituie art. 75 din Codul muncii, cu completarile si modificarile ulterioare, care instituie obligatia tuturor angajatorilor care dispun concedieri din motive ce nu tin de persoana salariatului sa acorde un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare.
De regula, prin contractele colective de munca se stabilesc drepturi superioare celor recunoscute de dispozitiile legale in vigoare, regula aplicabila si in cazul stabilirii duratei preavizului, partenerii sociali stabilind prin negocieri colective durate minime ale preavizului mai mari decat termenul de 20 de zile lucratoare.
Este reglementat in mod expres si faptul ca in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator, cu exceptia cazului prevazut la art. 51 alin. (2) din Codul muncii, privind cazul absentelor nemotivate.
Codul muncii si Legea Dialogului Social
Teste de angajare evaluare si motivare a angajatilor
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML