LEGISLATIAMUNCII.RO
Cumulul de functii reprezinta executarea, in paralel (dar in diferite intervale orare ale zilei), a doua sau mai multor contracte individuale de munca. In virtutea dreptului constitutional la munca, un salariat poate cumula doua sau mai multe contracte de munca, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti. El se va numi „salariat cumulard”.
Ce este cumulul de functii
Sensul notiunii de „functie” este aici acela de „contract de munca”.
Astfel, potrivit art. 35 din Codul muncii, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, benefi ciind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Fac exceptie situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Cumulul de functii la acelasi angajator
In cauza C 585/19 – Academia de Studii Economice din Bucuresti, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca, in cazul cumulului de functii la acelasi angajator, vor trebui respectate prevederile privind timpul de munca si timpul de odihna, aplicate ansamblului contractelor de munca. Astfel, de exemplu, salariatul va beneficia de timpul de repaus de 12 ore intre doua zile consecutive de munca.
Curtea a statuat ca prin „timp de lucru” se intelege „orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile” pe baza tuturor contractelor de munca incheiate de acesta cu acelasi angajator.
Curtea nu a facut nicio precizare cu privire la cumulul de functii pentru angajatori dife riti, astfel incat apreciem ca acesta este in continuare nelimitat, avand in vedere faptul ca legiuitorul roman a transpus Directiva europeana 2003/88 „per contract“, si nu „per persoana“, si nu cuprinde nicio interdictie in acest sens.
Codul muncii nu mai prevede in prezent obligatia salariatului de a informa angajatorul cu privire la functia pe care o considera de baza.
Astfel, potrivit art. 10 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.045/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 24 din 9 ianuarie 2019, in cazul salariatilor angajati in baza unui contract individual de munca cu timp partial, precum si in cazul cumulului de functii, biletele de valoare, cu exceptia tichetelor cadou si tichetelor culturale, pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.
In cazul in care nu se poate stabili functia de baza, beneficiarul biletelor de valoare alege, in scris, angajatorul care ii va acorda biletele de valoare, avand obligatia de a transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare, si catre ceilalti angajatori optiunea realizata.
40 Modele de Regulament Intern
Concedierea perfect legala
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Despre CONDITII in cazul unui cumul de functii la acelasi angajator am vorbit si AICI.
Tot astfel, deducerile personale se iau in calcul numai la locul unde salariatul are functia de baza. Astfel, potrivit art. 77 alin. (1) din Codul fiscal – Legea nr. 227/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, deducerea personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. In consecinta, pentru veniturile salariale realizate in afara functiei de baza nu se acorda deducerea personala.
Cumulul de functii in cazul salariatilor bugetari
Ca si salariatii din sectorul privat, si cei din sectorul public au dreptul la concediu de odihna in baza fiecaruia dintre contractele incheiate. Astfel, art. 3 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 250/1992, care prevedea ca, in cazul cumulului de functii, salariatii bugetari au dreptul la concediu de odihna doar la unitatea in care au functia de baza – a fost abrogat prin Legea nr. 31/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 271 din 1 aprilie 2020.
In ceea ce priveste indemnizatia lunara pentru titlul stiintific de doctor, aceasta se acorda, la cerere, numai de catre angajatorul unde beneficiarul are functia de baza declarata (art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice).
Prin Decizia nr. 41/2024, publicata in Monitorul Oficial nr. 1056 din 21 octombrie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca profesorii din invatamantul preuniversitar care desfasoara si activitate in regim de plata cu ora prin cumul de functii la aceeasi unitate de invatamant nu beneficiaza de concediu de odihna platit si pentru timpul efectiv lucrat in regim de plata cu ora, respectiv de indemnizatia aferenta zilelor de concediu de odihna cuvenite si neefectuate la incetarea contractului individual de munca. Decizia a fost luata in urma unei actiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale si compensatiile pentru concediul de odihna neefectuat, sus ti nand ca drepturile nu au fost corect acordate.
Asadar, chiar daca activitatea in regim de plata cu ora se desfasoara pe baza unui alt contract, distinct de contractul de munca de baza, cadrul didactic nu va beneficia de concediu de odihna in temeiul acestui al doilea contract.
Inspectorii ITM veniti in control va pot solicita nu mai putin de 160 de documente
Nicio grija! Le puteti prezenta imediat ORICE document, intocmit fara greseala, in concordanta cu ultimele modificari legislative!
Documentele sunt grupate in format electronic in lucrarea pe stick Contractul de Munca. 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege. Ele sunt redactate de profesionisti in domeniul juridic, iar dvs., ca utilizator, nu trebuie decat sa le completati, detalii AICI >>>
Incompatibilitati in cumulul de functii
Cum am vazut, regula o constituie posibilitatea de incadrare in cumul de functii. Numai prevederea expresa a legii poate conduce la interzicerea exercitarii dreptului la cumulul de functii a unui salariat. Angajatorul nu i-ar putea interzice salariatului incheierea unui alt contract de munca, in regim de cumul de functii.
ATENTIE!
Cu toate acestea, in virtutea obligatiei sale generale de fidelitate, salariatul nu are dreptul de a se angaja, prin cumul de functii, la o firma concurenta cu cea a angajatorului sau.
O astfel de interdictie este generala, astfel incat nu este necesara incheierea niciunei clauze in acest sens. Insa o clauza de exclusivitate, prin care i s-ar interzice salariatului incheierea de contracte in regim de cumul de functii cu orice alt angajator, fie el si neconcurent, este afectata de nulitate.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
