Astfel, apreciem ca in situatia in care, salariatul a beneficiat de zile de concediu de odihna necuvenite are obligatia sa restituie indemnizatia aferenta acestor zile intrucat aceasta indemnizatie reprezinta pentru angajator o plata nedatorata.
Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Concret, pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei se calculeaza media zilnica (Mz) a drepturilor cu caracter permanent mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei in care se efectueaza concediul si se inmulteste cu numarul de zile de concediu de odihna.
Iata o speta prezentata pe PortalCodulMuncii.ro: "Un salariat a depus in data de 25.07.2018 o cerere privind solicitarea incetarii contractului de munca prin acordul partilor incepand cu data de 26.07.2018; angajatorul i-a comunicat refuzul sau in acceasi zi 25.07.2018; Salariatul nu s-a mai prezentat la locul de munca incepand cu data de 26.07.2018 (de altfel cu aceeasi data s-a angajat la alta societate). Salariatul va fi convocat pentru inceperea procedurii cercetarii disciplinare pentru lipsa repetata de la locul de munca. Analizandu-se situatia concediului de odihna pentru anul 2018 s-a constatat ca acest salariat a efectuat un numar de 5 zile de concediu de odihna necuvenit. Cele 5 zile de co necuvenit au fost efectuate in luna iunie 2018. Dat fiind faptul ca salariatul va fi supus procedurii cercetarii disciplinare probabil decizia de concediere disciplinara va fi emisa in luna august 2018, deci ultima luna in care salariatul va realiza venituri va fi luna iulie 2018. Cum putem recupera aceste sume incasate necuvenit? Pentru ca raporturile de munca nu au incetat, angajatorul are posibilitatea sa compenseze zilele de concediu de odihna efectuate in avans pe statul de plata al lunii iulie 2018?"
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Portal Codul Muncii
Raspunsul specialistilor:
In ceeea ce priveste retinerea direct pe statul de salarii, facem precizarea ca retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila.
Dispozitii speciale privind retinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala.
Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii, celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite.
Mai mult, retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu, ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive.
Este vorba despre art. 254 alin. (3) si (4), care prevede ca, in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Contravaloarea pagubei recuperate astfel prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Observam ca:
– daca paguba depaseste echivalentul a 5 salarii minime, actiunea in instanta este in continuare obligatorie (chiar daca salariatul admite ca a savarsit fapta si a produs prejudiciul);
– nota de constatare nu reprezinta un titlu executoriu, ceea ce inseamna ca daca salariatul nu este de acord cu efectuarea platii, actiunea in instanta va fi necesara si pentru sume mai mici de 5 salarii minime;
– retinerile din salariu sunt in continuare intemeiate exclusiv pe o hotarare judecatoreasca.
S-a sustinut ca textul din Codul muncii care interzice retinerile din salariu cu titlu de daune in lipsa unei hotarari judecatoresti definitive este neconstitutional.
...mai multe pe PortalCodulMuncii.ro >>>
IMPORTANT!
Dispozitia legala prohibitiva (Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 24/2003) se inscrie in cadrul masurilor de protectie a drepturilor salariale, in consens si cu prevederile art. 8 alin. (1) din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia salariului nr. 95/1949, ratificata de Romania prin Decretul nr. 284/1973, prevederi potrivit carora: Retinerile din salariu nu vor fi autorizate decat in conditiile si limitele prescrise de legislatia nationala sau stabilite printr-un contract colectiv ori o hotarare arbitrala.