Tichete de masa - mod de utilizare

Salariatii beneficiari pot utiliza tichete de masa numai pentru achitarea mesei sau pentru achizitionarea de produse alimentare de la unitatile de alimentatie publica care au incheiat contracte in acest scop cu unitatile emitente.
Angajatorul are obligatia de a aduce la cunostinta salariatilor denumirea si locatia unitatilor de alimentatie publica.

Prin dispozitiile art. 16 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999, se interzice salariatului utilizarea de tichete de masa pentru achizitionarea altor produse decat cele alimentare, respectiv vinderea de tichete de masa.
Este interzisa, de asemenea, primirea de catre salariat a unui rest de bani la tichetul de masa, in cazul in care suma corespunzatoare produselor alimentare solicitate este mai mica decat valoarea nominala a tichetului de masa.

Ce se intampla in situatia in care pretul alimentelor solicitate intr-o unitate de alimentatie publica este inferior valorii nominale a acelor tichete de masa pe care angajatul doreste sa le utilizeze?

In acest caz, se considera ca angajatul a utilizat integral tichetele de masa respective, el neavand dreptul de a primi un rest de bani corespunzator diferentei dintre valoarea tichetelor si cea a produselor alimentare solicitate.

In conditiile in care salariatii achizitioneaza in schimbul unor tichete de masa alte produse decat cele alimentare ori incearca sa vanda tichete de masa catre alte persoane ori unitati de alimentatie publica, fapta lor constituie contraventie potrivit art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 142/1998 si va atrage aplicarea unei amenzi de la 100 RON la 500 RON.

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Orele suplimentare si munca in zi de repaus

Vezi AICI detalii

Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic

Vezi AICI detalii

Constatarea acestor contraventii si aplicarea amenzilor se face de catre personalul imputernicit din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

Pentru a putea utiliza tichete de masa, salariatii trebuie sa prezinte unitatii alimentare legitimatia de serviciu, vizata la zi, asa cum stabileste art. 17 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999.
In practica insa nu se tine cont de aceasta dispozitie, avand in vedere faptul ca nu toate unitatile angajatoare elibereaza legitimatii de serviciu, iar verificarea acestor documente pentru toti clientii care utilizeaza tichete de masa ar genera pierderi insemnate de timp.

b) Numarul de tichete de masa care poate fi utilizat lunar de catre angajati

Salariatul poate utiliza lunar un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile lucratoare in care este prezent la lucru in unitate, asa cum stabileste art. 6 alin. (1) din Legea nr. 142/1998, respectiv art. 15 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999.

Nu sunt considerate zile lucratoare si, pe cale de consecinta, nu indreptatesc salariatii sa utilizeze tichete de masa urmatoarele perioade de timp, stabilite prin dispozitiile art. 11:

– concediul de odihna;
– zilele libere platite, acordate in cazul unor evenimente familiale deosebite;
– sarbatorile legale;
– delegarea si detasarea;
– concediul medical;
– absenta de la locul de munca, indiferent de cauza acesteia.

Avand in vedere faptul ca angajatorul distribuie tichete de masa in ultima decada a fiecarei luni pentru luna urmatoare, de cele mai multe ori sunt acordate salariatilor mai multe tichete de masa decat numarul la care acestia sunt indreptatiti. Acest lucru se datoreaza faptului ca angajatorul nu poate sa prevada ce evenimente intervin in activitatea salariatului in luna urmatoare (concediu medical, absenta de la locul de munca etc.).

Din aceasta cauza se interzice salariatului utilizarea in interiorul unei luni calendaristice, a unui numar de tichete de masa mai mare decat numarul de zile lucrate efectiv in luna respectiva (art. 16 lit. d) din Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

Care vor fi consecintele nerespectarii acestei dispozitii imperative de catre salariat?

Contravaloarea acelor tichete de masa utilizate in plus, inclusiv costul imprimatelor, vor fi recuperate de catre angajator din drepturile salariale cuvenite salariatilor respectivi pentru munca prestata in luna in care tichetele de masa au fost utilizate (art. 16 lit. d) din Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

Problema

Exista oare neconcordanta intre aceasta dispozitie sanctionatorie adoptata anterior intrarii in vigoare a Codului muncii si art. 164 alin. (2) Codul muncii, care stabileste ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida, exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila?

In acest caz, angajatorul poate efectua intr-adevar retineri din salariul angajatilor sai, corespunzator valorii nominale a acelor tichete de masa utilizate peste numarul de zile lucrate dintr-o luna calendaristica.
Acest lucru este posibil datorita faptului ca Legea nr. 53/2003 – Codul muncii este o lege generala care stabileste reguli cu valoare de principiu aplicabile relatiilor de munca, pe cand Hotararea Guvernului nr. 5/1999 este o lege speciala ale carei dispozitii au prioritate in aplicare fata de cadrul legislativ general stabilit de Codul muncii.

In conditiile in care salariatul utilizeaza un numar de tichete de masa mai mare decat numarul de zile in care a fost prezent la lucru in cadrul unitatii, fapta sa constituie contraventie in conditiile art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 142/1998, fiind sanctionata cu amenda de la 20 RON la 50 RON.

Pentru evitarea acestor sanctiuni, ce va trebui sa faca acel salariat care a primit de la angajator un numar de tichete de masa mai mare decat cel la care era indreptatit pentru luna respectiva?

La sfarsitul fiecarei luni calendaristice, la data stabilita de angajator, salariatul are obligatia de a restitui angajatorului tichetele de masa neutilizate in luna respectiva (art. 18 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

Obligatia de restituire catre angajator a acelor tichete de masa neutilizate in cursul unei luni calendaristice revine si acelor salariati ale caror contracte individuale de munca sunt desfacute ori inceteaza, indiferent de temeiul legal de incetare a acestora.

c) Numarul de tichete de masa care poate fi utilizat zilnic de catre salariat

Salariatii care au primit tichete de masa nominale sunt indreptatiti sa utilizeze maximum doua tichete de masa pe zi (art. 6 alin. (3) din Legea nr. 142/1998 si art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

O situatie speciala o au acei salariati care isi desfasoara activitatea profesionala la puncte de lucru ale angajatorului situate in afara localitatilor, iar aprovizionarea cu produse alimentare nu se poate efectua zilnic de catre acestia. Exemplul cel mai elocvent in acest sens este dat de acei salariati care isi desfasoara activitatea pe platformele de foraj, situate in Marea Neagra.

Obligarea acestor salariati de a utiliza maximum doua tichete de masa pe zi ar duce la imposibilitatea lor de a beneficia de toate acele tichete de masa la care sunt indreptatiti pentru zilele efectiv lucrate in luna respectiva.

Din aceasta cauza, art. 6 alin. (3) din Legea nr. 142/1998 si in acelasi timp art. 10 din Hotararea Guvernului nr. 5/1999 stabilesc faptul ca salariatii in cauza pot utiliza un numar mai mare de tichete de masa pentru fiecare zi. Numarul maxim de tichete de masa care pot fi utilizate zilnic de catre acesti salariati va fi stabilit prin decizie scrisa a angajatorului, in functie de conditiile concrete de conservare a alimentelor achizitionate de salariati si de perioada in care salariatii se afla la punctele de lucru respective.

d) Facilitati fiscale acordate salariatilor ce beneficiaza de tichete de masa

Sumele corespunzatoare tichetelor de masa acordate de angajator, in limitele valorii nominale a acestora stabilita periodic prin Ordin al M.M.S.S.F. sunt scutite pentru salariati de plata impozitului pe venitul salarial, asa cum stabileste art. 8 din Legea nr. 142/1998.

Aceasta facilitate acordata salariatilor este subliniata si prin dispozitiile art. 56 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabileste ca sumele corespunzatoare tichetelor de masa nu sunt incluse in veniturile salariale si, in consecinta, nu sunt impozabile in sensul impozitului pe venit.

Examinand in continuare dispozitiile Codului fiscal in privinta sumelor care nu sunt impozabile in sensul impozitului pe venit, observam faptul ca din aceeasi categorie de venituri fac parte si drepturile de hrana acordate salariatilor de catre angajator in cadrul executarii contractului individual de munca.

Salariatii care beneficiaza de tichete de masa nu vor putea insa beneficia concomitent de alocatii de hrana suportate de angajator. Aceasta interdictie expresa se regaseste in cadrul art. 34 din Legea nr. 142/1998, care dispune ca nu vor beneficia de tichete de masa acei salariati care au dreptul la masa gratuita ori indemnizatie de hrana, potrivit unor dispozitii legale.

Salariatii care cumuleaza mai multe functii au obligatia, in temeiul art. 35 alin. (3) din Codul muncii, de a declara fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

In functie de aceasta declaratie a salariatului, compartimentul de contabilitate al angajatorului unde exista cumulul de functii va avea obligatia de a semnala faptul ca salariatul cumulard nu poate beneficia de tichete de masa, chiar daca la nivelul unitatii respective s-a stabilit acordarea tichetelor pentru toate categoriile de salariati.

Sumele alocate de angajatori in vederea achizitionarii de tichete de masa

Angajatorul care achizitioneaza tichete de masa va achita unitatii emitente atat contravaloarea nominala a tichetelor de masa, cat si costul imprimatului reprezentand tichete de masa.

Valoarea nominala a unui tichet de masa se stabileste semestrial prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in raport cu indicele preturilor de consum la marfurile alimentare, comunicat de Comisia Nationala de Statistica.

In acest context trebuie tinut cont de faptul ca valoarea nominala a unui tichet de masa valabila in ultima luna a semestrului se va utiliza si pentru urmatoarele doua luni ale semestrului urmator (art. 31 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 5/1999).

Angajatorii din sectorul privat pot acorda tichete de masa in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobate de conducerea unitatii. Acestia vor cuprinde in bugetele de venituri si cheltuieli aprobate, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „tichete de masa“, sumele destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de masa. Sumele care reprezinta costul imprimatelor pe care sunt tiparite aceste tichete de masa vor fi suportate de catre angajatori din cheltuielile proprii.

Pentru unitatile apartinand sistemului de stat, se pot acorda tichete de masa numai in limita bugetului de stat, respectiv bugetului local aprobat fiecarui ordonator de credite, la articolul bugetar „tichete de masa“. Costul imprimatelor va fi inregistrat la articolul bugetar „alte cheltuieli materiale“.

In conformitate cu dispozitiile art. 27 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 5/1999, evidenta miscarii tichetelor de masa se tine la toate categoriile de angajatori, la valoarea nominala imprimata pe acestea.

Intrebare: In cazul in care un salariat cumuleaza mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, va putea beneficia de tichete de masa de la toti angajatorii?
NU. In cazul cumulului de functii, pot fi acordate tichete de masa numai de catre angajatorii la care salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.

Acest lucru este subliniat si prin dispozitiile art. 21 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care stabileste faptul ca, la determinarea profitului impozabil sunt deductibile cheltuielile reprezentand tichete de masa acordate de angajatori, in limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat.