Vom identifica, prin cele ce urmeaza, temeiul legal in baza caruia poate fi recuperat prejudiciul cauzat de un salariat al societatii pe functia de conducator auto in cazul in care din culpa sa a provocat un accident si a distrus autovehiculul, precum si marfa pe care o transporta.
Raspuns:
Potrivit art. 254 alin. (1) din Codul muncii , republicat, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
Pentru a fi antrenata raspunderea patrimoniala a salariatului , este necesar a fi indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: calitatea de salariat la angajatorul pagubit a celui ce a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului; prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului; raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita; vinovatia salariatului.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
Portal Codul Muncii
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Asadar, salariatul va fi exonerat de raspundere patrimoniala in cazul incidentei riscului normal al serviciului.
Intr-o speta a Curtii de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 33/2010 (Alexandru Ticlea, Tratat de jurisprudenta in materia dreptului muncii, Ed. Universul Juridic, 2011, p. 803) instanta retine ca datorita specificului muncii lor, conducatorii auto isi asuma obligatii de diligenta (de a ajunge la destinatie in siguranta, fara a fi implicate in evenimente rutiere) si nu de rezultat, astfel ca un accident rutier produs fara intentie nu este de natura a atrage prin el insusi raspunderea conducatorului auto. Pentru evitarea acestor prejudicii, angajatorul are la dispozitie institutia asigurarii autoturismelor.
Prin alin. (3) si (4) care au completat Codul muncii , legiuitorul reglementeaza legal o procedura amiabila de recuperare a prejudiciului produs de salariat. Astfel, art. 254 alin. (3) din cod prevede ca in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Potrivit alin. (4) din acelasi articol, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. In concluzie, apreciem ca modalitatile la care poate recurge societatea (angajatorul) pentru repararea prejudiciului creat de salariat sunt in temeiul dispozitiilor Codului muncii : fie actiunea in justitie (in instanta) in raspundere patrimoniala formulata de angajator impotriva salariatului in temeiul art. 254 alin. (1) din Codul muncii, republicat, fie recuperarea amiabila prin acordul partilor, in acest al doilea caz numai daca sunt indeplinite conditiile si numai in limitele art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii, republicat.
Mentionam ca in cazul recuperarii pe cale amiabila contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare de 3.500 lei; paguba ce depaseste acest prag va putea fi recuperata tot prin interventia instantei de judecata.