LEGISLATIAMUNCII.RO
In cazul in care salariatul isi prejudiciaza angajatorul, in desfasurarea activitatii sale, va trebui sa il despagubeasca. De exemplu, in mod firesc, daca strica echipamentul utilizat in activitatea de productie, salariatul va trebui sa acopere aceasta dauna.
Doar ca legislatia muncii este una protectiva pentru salariat, astfel incat recuperarea pagubei nu se va face ca in dreptul comun. Normele cuprinse in Codul muncii la art. 253-259 din Codul muncii au un puternic caracter protectiv si derogatoriu de la dreptul civil: acoperirea prejudiciului se va putea face de buna-voie numai pana la suma de 10.400 lei (cinci salarii minime pe tara), iar orice despagubire care depaseste aceasta suma va putea fi solicitata doar in instanta, si apoi retinuta din salariu in limita a unei treimi din acesta.
Chiar daca partile ar dori sa deroge de la aceste reguli, odata cu incheierea contractului individual de munca, ele nu o vor putea face. Astfel, prin Decizia nr. 19/2019, publicata in Monitorul oficial nr. 573 din 12 iulie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca prevederea unei clauze penale in contractul individual de munca, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate. Inalta Curte a considerat ca valabilitatea unei clauze penale ar incalca art. 38 din Codul muncii, potrivit caruia salariatul nu poate renunta la niciunul dintre drepturile sale.
Intr-adevar, printr-o astfel de clauza penala s-ar evalua anticipat intinderea pagubei pe care angajatorul ar incerca-o din neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu ale salariatului. Angajatorul nu ar mai fi obligat sa dovedeasca existenta si intinderea pagubei.
Este adevarat ca partile pot sa incheie, prin nota de evaluare si constatare, o intelegere cu privire la recuperarea pagubei in limita a 10.400 de lei, dar aceasta intelegere este valabila numai daca s-a incheiat dupa producerea pagubei, nicicum inainte.
Daca s-ar admite valabilitatea clauzei penale la incheierea contractului individual de munca, aceasta ar insemna crearea unui regim juridic mai dezavantajos pentru salariat decât cel stabilit prin Codul muncii, salariatul renuntand la normele de protectie prevazute de Codul muncii privind raspunderea patrimoniala. De aceea, o clauza penala in contractul individual de munca este nula, chiar si pentru sume mai mici de 10.400 lei.
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
Stabilirea prejudiciului si a despagubirilor datorate de salariat nu se pot realiza nici in baza unei decizii de imputare sau a unui angajament de plata. Spre deosebire de salariati, in cazul functionarilor publici aceste instrumente sunt in continuare valabile. Raspunderea functionarilor publici nu este guvernata de Codul muncii, ci de Codul administrativ, aprobat recent prin Ordonanta de urgenta nr. 57/2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019. Asadar, pentru functionarii publici este posibila emiterea de decizii de imputare, respectiv asumarea de angajamente de plata. Aceste documente, daca nu sunt contestate la instanta de contencios administrativ, constituie titluri executorii.
Astfel, potrivit art. 500 din Codul administrativ, repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata.
In concluzie, recuperarea prejudiciilor produse de angajati (salariati sau functionari publici) se poate face numai in conditiile impuse de lege; partile nu au libertatea de a modifica, prin intelegerea lor, aceste reguli.
Raspuns oferit de Raluca Dimitriu, Profesor Universitar Doctor, pentru PortalCodulMuncii.ro!
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
