Recuperarea prejudiciului produs de angajati. Ce trebuie sa faca angajatorul?

Raluca Dimitriu
Raluca Dimitriu
03 Ianuarie 2020
03 Ianuarie 2020
Raluca Dimitriu
Raluca Dimitriu
OUG 57/2019recuperare prejudiciucodul administrativ
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
In cazul in care salariatul isi prejudiciaza angajatorul, in desfasurarea activitatii sale, va trebui sa il despagubeasca. De exemplu, in mod firesc, daca strica echipamentul utilizat in activitatea de productie, salariatul va trebui sa acopere aceasta dauna.
 
Doar ca legislatia muncii este una protectiva pentru salariat, astfel incat recuperarea pagubei nu se va face ca in dreptul comun. Normele cuprinse in Codul muncii la art. 253-259 din Codul muncii au un puternic caracter protectiv si derogatoriu de la dreptul civil: acoperirea prejudiciului se va putea face de buna-voie numai pana la suma de 10.400 lei (cinci salarii minime pe tara), iar orice despagubire care depaseste aceasta suma va putea fi solicitata doar in instanta, si apoi retinuta din salariu in limita a unei treimi din acesta.
 
Chiar daca partile ar dori sa deroge de la aceste reguli, odata cu incheierea contractului individual de munca, ele nu o vor putea face. Astfel, prin Decizia nr. 19/2019, publicata in Monitorul oficial nr. 573 din 12 iulie 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca prevederea unei clauze penale in contractul individual de munca, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate. Inalta Curte a considerat ca valabilitatea unei clauze penale ar incalca art. 38 din Codul muncii, potrivit caruia salariatul nu poate renunta la niciunul dintre drepturile sale.
 
Intr-adevar, printr-o astfel de clauza penala s-ar evalua anticipat intinderea pagubei pe care angajatorul ar incerca-o din neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu ale salariatului. Angajatorul nu ar mai fi obligat sa dovedeasca existenta si intinderea pagubei.
 
Este adevarat ca partile pot sa incheie, prin nota de evaluare si constatare, o intelegere cu privire la recuperarea pagubei in limita a 10.400 de lei, dar aceasta intelegere este valabila numai daca s-a incheiat dupa producerea pagubei, nicicum inainte.
Daca s-ar admite valabilitatea clauzei penale la incheierea contractului individual de munca, aceasta ar insemna crearea unui regim juridic mai dezavantajos pentru salariat decât cel stabilit prin Codul muncii, salariatul renuntand la normele de protectie prevazute de Codul muncii privind raspunderea patrimoniala. De aceea, o clauza penala in contractul individual de munca este nula, chiar si pentru sume mai mici de 10.400 lei.
 
Stabilirea prejudiciului si a despagubirilor datorate de salariat nu se pot realiza nici in baza unei decizii de imputare sau a unui angajament de plata. Spre deosebire de salariati, in cazul functionarilor publici aceste instrumente sunt in continuare valabile. Raspunderea functionarilor publici nu este guvernata de Codul muncii, ci de Codul administrativ, aprobat recent prin Ordonanta de urgenta nr. 57/2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019. Asadar, pentru functionarii publici este posibila emiterea de decizii de imputare, respectiv asumarea de angajamente de plata. Aceste documente, daca nu sunt contestate la instanta de contencios administrativ, constituie titluri executorii.
 
Astfel, potrivit art. 500 din Codul administrativ, repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata.
 
In concluzie, recuperarea prejudiciilor produse de angajati (salariati sau functionari publici) se poate face numai in conditiile impuse de lege; partile nu au libertatea de a modifica, prin intelegerea lor, aceste reguli.

Raspuns oferit de Raluca Dimitriu, Profesor Universitar Doctor, pentru PortalCodulMuncii.ro!

NOUTATI din Legislatie muncii

Diurna LEGALA. Ce s-a modificat in 2024?


Atentie, au intrat in vigoare 3 acte normative noi! Modificarile sunt majore!

Descoperiti care sunt cele mai frecvente greseli care apar la acordarea diurnei!

Eplicatii detaliate din lucrarea: Totul despre Diurna. Legislatia actualizata la zi. Cazuri practice explicate.

Vedeti AICI Cazuri practice explicate >>


 

 

Atentie!

Descarcati raportul GRATUIT

"Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 
Descarcati raportul GRATUIT
“Noutati 2024: CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.


 
Atentie la TELEMUNCA!
Cazuri practice, solutii si exemple

Descarcati acum GRATUIT Raportul Special

"Noutati privind Regulamentul Intern. TOP 3 Modele de Regulament Intern"

Da, vreau sa primesc revista de Resurse Umane
[x]