TEMEI LEGAL:
Potrivit art. 61 lit. c) din Codul muncii, „angajatorul poate dispune concedierea unui salariat in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat“. Codul muncii anterior includea acest motiv de concediere in categoria „necores - punderii profesionale“. Actualul cod a separat cele doua temeiuri.
IMPORTANT!
Inaptitudinea este un motiv de concediere prin excelenta neimputabil: salariatul nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile de serviciu din cauza reducerii, in timp, a unora dintre capacitatile sale biologice.
IMPORTANT!
Cand intervine acest motiv de concediere?
– Nu este vorba despre invaliditatea de gradul I sau II a salariatului, in care caz raportul juridic de munca ar inceta prin pensionarea sa.
– Nu este situatia salariatului aflat in incapacitate temporara de munca, pentru ca atunci salariatul ar intra in concediu medical.
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR
Legis Plus Legislatia Muncii
– Nu se are in vedere nici inaptitudinea partiala, pentru ca atunci ar putea interveni pensionarea pentru invaliditate de gradul III.
– Este situatia salariatului caruia i s-a redus capacitatea biologica, si ale carui performante profesionale sunt afectate in postul ocupat.
EXEMPLE:
* Reducerea acuitatii unuia sau mai multor simturi, anume a celor de care salariatul se slujeste in activitatea sa:
– un ceasornicar ar putea fi hipoacuzic, dar nu ar putea avea o vedere slaba;
– in schimb nu este permisa hipoacuzia persoanei care ocupa o functie de relatii cu publicul.
* Pierderea indemanarii, in cazul profesiilor in care aceasta calitate este necesara:
– tulburari ale reflexelor in cazul persoanei care desfasoara activitate de interventie rapida si precisa: conducatori auto, piloti etc.
* Scaderea memoriei:
– afectiuni psihice care duc la pierderea concentrarii, a capacitatii de rezistenta la factori de stres daca specificul muncii cere calm si stapanire de sine: relatii cu publicul, profesori.
* Diferite afectiuni de natura fizica (anchilozarea unui brat, hernie etc.);
* Boala transmisibila, de piele care nu poate fi tratata corespunzator si in termen util, in cazul lucratorilor din alimentatie publica sau servicii de coafura, cosme tica.
– Pierderea dexteritatii manuale a unei persoane care ocupa un post ce presupune abilitati de comunicare, cunoasterea unei limbi straine, nu califica persoana ca inapta pentru functia respectiva.
– Daca activitatea consta in gesturi repetative care nu necesita o participare intelectuala la desfasurarea procesului muncii, pierderea memoriei, starea depresiva nu afecteaza automat eficienta muncii. Un astfel de exemplu: munca ce consta in activitati de ambalare de produse, transportare dintr-un loc in altul, mentinerea curateniei in spatiile unitatii.
– Cauze exterioare procesului de munca (de exemplu, varsta inaintata). Este cunoscut ca procesul de imbatranire diminueaza rapiditatea miscarilor fizice, forta si cateodata agerimea rationamentului. In acelasi timp, experienta reprezinta un atu in activitatea de coordonare a colectivelor. In masura in care procesul de imbatranire nu afecteaza sensibil calitatea muncii, o concediere pentru inaptitudine fizica ar putea fi considerata discriminatorie.
– Daca o persoana care lucreaza in mediul toxic dezvolta deficiente de functionare a aparatului respirator si, potrivit recomandarilor medicale, nu poate desfasura activitate in acest mediu, trebuie sa beneficieze de un loc de munca vacant corespunzator starii sale de sanatate si pregatirii profesionale.
IMPORTANT!
Angajatorul va cauta in acest caz sa ofere un loc de munca sanatos salariatului care si-a degradat starea de sanatate in procesul de munca!
ATENTIE!
Daca diminuarea abilitatilor fizice si intelectuale sunt compensate cu un efort sporit al persoanei si nu produce si o scadere sensibila a rezultatelor muncii sale, acesta nu poate fi considerat inapt pentru munca pe care o presteaza!
Angajatorul trebuie sa le ofere persoanelor in cauza o perioada de acomodare cu noua situatie, inclusiv prin asigurarea unor amenajari sau crearea unui mediu pro pice desfasurarii muncii.
IMPORTANT:
In cazul intervenirii unui handicap care nu afecteaza activitatea persoanei, nu este recomandabila o masura excesiva din partea angajatorului. Trebuie amintit ca, in cazul persoanelor cu handicap, este chiar incurajata discriminarea pozitiva, respectiv oferirea unor avantaje care sa compenseze handicapul.
In plus, persoanele juridice cu cel putin 50 de angajati au obligatia de a incadra persoane cu handicap pe cel putin 4% din posturi!