Protest impotriva legii care reglementeaza profesia de jurnalist

Mai multe ONG-uri de media au remis un comunicat de presa referitor la  Legea profesiei de jurnalist:

„Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa a Senatului urmeaza sa ia in dezbatere proiectul de Lege a profesiei de jurnalist (L162/2011), initiat de senatorul liberal Ioan Ghise.

In calitatea noastra de organizatii profesionale din mass-media si organizatii de drepturile omului, solicitam Comisiei respingerea acestui proiect de lege.

Organizatiile semnatare considera ca proiectul de lege incalca prevederi fundamentale ale Constitutiei Romaniei si ale tratatelor internationale care garanteaza dreptul la libertatea de exprimare si libertatea presei, documente la care Romania este semnatara. Proiectul este in contradictie flagranta cu legislatia din majoritatea covarsitoare a statelor Uniunii Europene.

Proiectul incalca grav libertatile individuale, conditionand practicarea profesiei de jurnalist de obtinerea unei „carti de jurnalist” si de efectuarea unor examinari psihologice periodice; ignora modul in care functioneaza o redactie prin introducerea obligativitatii cabinetelor jurnalistice; introduce concepte absurde din punct de vedere legal, precum cvasi-delictul de presa.

Astfel, proiectul de lege propune ca jurnalistii sa isi poata desfasura activitatea doar daca sunt posesorii unor carti de jurnalist. Conform proiectului, poate fi jurnalist doar persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are capacitatea de exercitare a drepturilor civile; este apta din punct de vedere psihic pentru exercitarea profesiunii, fapt ce este constatat prin examen psihologic efectuat o data la trei ani; nu a fost condamnata penal definitiv pentru: furt, viol, talharie, crima, escrocare, tradare de tara si alte fapte incompatibile cu morala sociala (art. 18, alin. 1). In plus, exercitarea profesiei de jurnalist este incompatibila cu: ocupatii care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de jurnalist sau bunele moravuri sau cu exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

Conform proiectului, activitatea jurnalistica s-ar putea desfasura doar in cadrul unor cabinete jurnalistice individuale sau asociate (mai multi jurnalisti). Legea propune si infiintarea unui Colegiu National al Jurnalistilor cu atributii preponderent de organizare, dar si cu atributia de ridicare a dreptului de a profesa, pentru incompatibilitatile expuse mai sus. O institutie numita Ombudsman ar urma sa aplice amenzi administrative pentru o serie de incalcari ale legii, cum ar fi publicarea de materiale jurnalistice care nu provin de la posesorul unei carti de jurnalist, ajungandu-se pana la interdictia temporara de aparitie a unei publicatii sau a unei emisiuni radio sau tv.

Reamintim ca presa constituie o forma organizata de exercitare a dreptului fundamental la libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare apartine oricui si nu poate fi limitat pentru ratiuni discutabile cum ar fi existenta unei condamnari penale, faptul ca cineva este om de afaceri sau pentru lezarea bunelor moravuri. Accesul la profesie nu poate fi ingradit decat printr-un proces intern de auto-selectie al profesiei si al industriei mass-media. Limitarea accesului la profesie, excluderea din profesie si formele de cenzura si de multipla pedeapsa constituie ingradiri excesive ale dreptului la libertatea de exprimare, care nu sunt necesare intr-o societate democratica si pe care Romania nu le va putea sustine in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Cel putin jumatate din proiectul de lege contine prevederi care se incadreaza intr-un cod etic, nu intr-o lege (de ex. cap. I, cap. V si VI.), ceea ce excede in mod evident scopul procesului de legiferare. Mai exista in proiectul de lege o serie de alte prevederi inacceptabile.

Proiectul a fost redactat fara consultarea niciuneia dintre organizatiile breslei.

Acest proiect de lege nu raspunde niciunei presiuni sociale. Cadrul legal in care presa isi desfasoara activitatea (in principal Codul Civil, Codul Penal, Legea audiovizualului, Legea liberului acces la informatiile de interes public) este suficient si aliniat normelor europene. In plus, jurnalistii si companiile de presa nu au cerut o reforma a cadrului economic in care isi desfasoara activitatea, in sensul celei propuse de lege (infiintarea cabinetelor individuale si colective).

Punctele mentionate mai sus contravin atat de puternic principiilor constitutionale si normelor si modelelor europene, incat fac proiectul de lege inacceptabil. Insasi ideea unei legi care sa reglementeze activitatea presei, in afara cadrului legal deja mentionat, este desueta si neavenita.

Proiectul de lege a starnit deja stupoare si ingrijorare la nivel European si adoptarea lui ar supune Parlamentul Romaniei unor critici dure atat din interior cat si din exterior”.