Contractul individual de munca pe fractiune de norma este un contract atipic, des folosit in cadrul relatiilor de munca.
Fiind un contract care pune salariatul intr-o situatie vulnerabila, aceasta tipologie de contract este reglementata si la nivel international.
Un document relevant in materie este Directiva 97/81/CE a Consiliului Europei din anul 1997 privind acordul cadru asupra muncii cu timp partial.
Inspectorii ITM veniti in control va pot solicita nu mai putin de 160 de documente! Nicio grija! Le puteti prezenta imediat ORICE document, intocmit
fara greseala, in concordanta cu ultimele modificari legislative, detalii AICI >>>
Prin intermediul actului normativ amintit, legiuitorul de la nivelul Uniunii Europene asigura un cadru legal prin care se stabileste egalitatea in drepturi intre salariatii incadrati prin contract de munca cu timp partial si salariatii incadrati prin contract individual de munca standard.
La nivelul O.I.M. au fost adoptate cu privire la munca pe fractiune de norma: Conventia nr. 175/1994 si Recomandarea nr. 182/1994.
In dreptul intern, Codul muncii reglementeaza contractul individual de munca cu fractiune de norma la art. 103 – 107.
Conform art. 103 C. muncii, salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.
Caracterul atipic al contractului consta in faptul ca timpul de munca este mai mic de 8 ore, fapt care il diferentiaza de contractul individual de munca standard.
Caracteristicile contractului
Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata
Se incheie numai in forma scrisa in mod obligatoriu, astfel, daca in cazul contractului individual de munca tipic, forma scrisa este necesara doar pentru probarea contractului, in cazul contractului de munca pe fractiune de norma, forma scrisa este obligatorie.
Forma scrisa obligatorie a contractului este stabilita de legiuitor ca o masura suplimentara de protectie pentru salariati, in sensul ca in cuprinsul contractului trebuie specificate clauzele specifice, care nu pot fi supuse arbitrariului unei conventii verbale.
Contractul cuprinde in mod obligatoriu si urmatoarele clauze:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
In situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute anterior (a-c), contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.
Aspecte controversate
Art. 107 alin. (4), Codul muncii: Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile.
In doctrina s-a afirmat ca acest fapt, desi posibil intra in disonanta cu prevederile Codului muncii care interzic prestarea orelor suplimentare in aceasta categorie de contracte, deoarece, de regula, posturile de conducere sunt ocupate de catre cei care se implica mai mult in activitatile companiei, in acest context, se creaza o situatie favorabila pentru salariatii cu norma intreaga.
Codul muncii in art. 107 dispune urmatoarele:
(1) Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.
(2) Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.
In doctrina s-a afirmat ca legiuitorul ar fi trebuit sa instituie masuri concrete de sprijinire a personalului incadrat prin contract pe fractiune de norma, nu doar la nivel declarativ (de exemplu, s-ar impune stabilirea unei prioritati reale de angajare cu norma intreaga a salariatilor cu fractiune de norma, in situatia in care s-ar afla pe pozitie de egalitate la un concurs cu un candidat din afara unitatii).
Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.
Atunci cand nu exista un salariat comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, reglementarile legale in domeniu.
Aspecte practice