LEGISLATIAMUNCII.RO
Pentru a intelege mai bine clauza de mobilitate si situatiile care pot aparea, specialistii Rentrop & Straton iti prezinta 3 studii de caz utile, realizate de experti in legislatia muncii.
Clauza de mobilitate pentru soferi. Studiul de caz numarul 1
"In cazul unei societati in care avem incadrati soferi si montatori mobila (la domiciliul clientului) clauza de mobilitate este obligatorie sau se acorda in urma negocierii intre parti? Daca este obligatorie unde gasim specificat in Codul muncii?"
Raspunsul specialistului:
Conform art. 25 din Codul muncii:
40 Modele de Regulament Intern
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Schimbari MAJORE privind diurna! Aflati care este noul regim al diurnei din lucrarea “Diurna legala in Romania si in strainatate”!
Evitati reincadrarea de catre ANAF a diurnei ca venit salarial, detalii AICI >>>
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
Astfel cum puteti observa, Codul muncii impune negocierea si includerea prestatiilor pentru mobilitate in contractul individual de munca intrucat stabileste imperativ ca salariatii beneficiaza de aceste prestatii. Prestatiile pentru mobilitate pot fi negociate in orice forma pe zi, pe luna, in suma fixa, in procent si in orice cuantum, insa daca se doreste ca indemnizatia de mobilitate sa se acorde neimpozabil sunt necesare indeplinirea conditiilor reglementate de Codul fiscal.
Conform art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal:
(4^1) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:
a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delsegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.
Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive în vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de întretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitatii sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaÅ?i furnizor care actioneaza în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, în vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de întretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
Necunoasterea legii se pedepseste cu amenzi usturatoare!
Unul dintre obiectivele clare ale lucrarii Diurna legala in Romania si in strainatate il reprezinta stabilirea cadrului legal in vigoare si explicarea acestuia intr-un limbaj clar, sintetic, pe intelesul tuturor, DETALII AICI >>>
Astfel cum puteti observa indemnizatia de mobilitate nu este venit impozabil daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
1) se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri);
3) durata deplasarii trebuie sa fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o loacalitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
Observam ca lit. a) de mai sus se refera la 2,5 ori nivelul stabilti pentru institutii publice in cazul indemnizatiei de delegare. Or, aceasta inseamna ca trebuie sa respectam dispozitiile HG 714/2018 care prevad o durata a deplasarii de 12 ore cel putin intr-o loacalitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
Daca cel putin una dintre conditiile de mai sus nu este indeplinita, indemnizatia de mobilitate reprezinta venit impozabil.
Clauza de mobilitate si diurna. Studiul de caz numarul 2
"Am cateva intrebari/neclaritati referitoare la clauza de mobilitate si anume: clauza de mobiliate poate fi mai mare de 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delegare si mai mica de 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat (nu are alte avantaje care pot intra in acest plafon)? Este neimpozabila daca se incadreaza in aceste limite? Daca salariatul este in concediu de odihna, medical pe aceste zile se calculeaza indemnizatia de mobilitate?"
Raspunsul specialistului:
Conform art. 25 din Codul muncii:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
Astfel cum puteti observa, Codul muncii impune decat negocierea si includerea prestatiilor pentru mobilitate in contractul individual de munca. Prestatiile pentru mobilitate pot fi negociate in orice forma pe zi, pe luna, in suma fixa, in procent si in orice cuantum, insa daca se doreste ca indemnizatia de mobilitate sa se acorde neimpozabil sunt necesare indeplinirea conditiilor reglementate de Codul fiscal.
Conform art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal:
(4^1) Urmatoarele venituri cumulate lunar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:
a) prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delsegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b) contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c) cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.
Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive în vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitati sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelasi furnizor care actioneaza in nume propriu sau in calitate de intermediar, ce includ atat servicii medicale, cat si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
Astfel cum puteti observa indemnizatia de mobilitate nu este venit impozabil daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
1) se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri);
3) durata deplasarii trebuie sa fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o loacalitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
Observam ca lit. a) de mai sus se refera la 2,5 ori nivelul stabilti pentru institutii publice in cazul indemnizatiei de delegare. Or, aceasta inseamna ca trebuie sa respectam dispozitiile HG 714/2018 care prevad o durata a deplasarii de 12 ore cel putin intr-o loacalitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.
Necunoasterea legii se pedepseste cu amenzi usturatoare!
Unul dintre obiectivele clare ale lucrarii Diurna legala in Romania si in strainatate il reprezinta stabilirea cadrului legal in vigoare si explicarea acestuia intr-un limbaj clar, sintetic, pe intelesul tuturor, DETALII AICI >>>
Daca cel putin una dintre conditiile de mai sus nu este indeplinita, indemnizatia de mobilitate reprezinta venit impozabil.
Nu este necesar sa completati la ambele capitole. Cand s-a reglementat noul model al contractului individual de munca prin ordinul 2171/2022, legiuitorul nu a avut in vedere faptul ca prestatiile pentru mobilitate erau reglementate in capitolul referitor la salarizare preluat din vechiul ordin.
Indemnizatia de mobilitate impozabila intra in baza de calcul al indemnizatiei medicale intrucat asupra acesteia se calculeaza toate taxele salariale inclusiv CAM.
Indemnizatia de mobilitate intra in baza de calcul al indemnizatiei acordate pe durata concediului de odihna intrucat este un venit permanent.
Salariati mobili. Studiul de caz numarul 3
"La o Societate care are ca obiect de activitate servicii IT si care are mai multe pucte de lucru in tara care sunt amenajate si cu spatii de locuit, angajatii pot lucra din oricare punct de lucru (ex: angajatul este din Bucuresti, dar vrea sa lucreze din Brasov, de la munte). Angajatii vor sa lucreze din diferite puncte de lucru care sunt la dispozitia lor. Poate sa lucreze 2 zile de la Cluj, o zi de la Sibiu, 2 zile la Iasi si apoi sa revina la sediu. Aceste deplasari pot intra in cei 33%, in clauza de mobilitate? Aceasta se incadreza la clauza de mobilitatre sau deplasare? Care este diferenta intre deplasare si clauza de mobilitate?"
Raspunsul specialistului:
Trebuie sa faceti distinctie intre diurna si indemnizatia de mobilitate. Distinctia se realizeaza in functie de locul de munca al salariatilor.
Delegarea reprezinta, potrivit art. 43 din Codul muncii, exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.
Asadar, salariatul delegat exercita temporar, pentru acelasi angajator, lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Conform art. 25 din Codul muncii:
(1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
Daca salariatii sunt angajati pentru a desfasura activitate in mai multe locuri de munca inseamna ca acestia nu sunt delegati ci sunt salariati mobili. Salariatii pot fi delegati, spre exemplu, daca sunt angajati sa presteze activitate la sediu (si in fapt presteaza activitate la sediu) si sunt trimisi de angajator temporar sa presteze activitate la un punct de lucru.
Salariatii din situatia expusa sunt salariati mobili intrucat nu isi desfasoara activitatea intr-un loc de munca fix.
Conform art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal:
(4^1) Urmatoarele venituri cumulate luanar nu reprezinta venit impozabil in intelesul impozitului pe venit, in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat sau din solda lunara/salariul lunar acordata/acordat potrivit legii:
a)prestatiile suplimentare primite de salariati in baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. k), in limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia de delsegare/detasare, prin hotarare a Guvernului, pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice;
b)contravaloarea hranei acordate de catre angajator pentru angajatii proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, in alte situatii decat cea prevazuta la alin. (4) lit. c), astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masa/persoana/zi, prevazuta la data acordarii, in conformitate cu legislatia in vigoare. La stabilirea plafonului lunar neimpozabil nu se iau in calcul numarul de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca sau munca la domiciliu sau se afla in concediu de odihna/medical/delegare. Prin hrana se intelege hrana preparata in unitati proprii sau achizitionata de la unitati specializate. Prevederile nu sunt aplicabile angajatilor care beneficiaza de tichete de masa, in conformitate cu legislatia in vigoare;
c)cazarea si contravaloarea chiriei pentru spatiile de cazare/de locuit puse de catre angajatori la dispozitia angajatilor proprii, persoane fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum este prevazut in contractul de munca sau in regulamentul intern, in limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata/luna/persoana, in urmatoarele conditii:
(i) angajatul, sotul/sotia acestuia nu detin o locuinta in proprietate personala sau in folosinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea;
(ii) spatiul de cazare/de locuit se afla in unitatile proprii, inclusiv de tip hotelier sau intr-un imobil inchiriat in acest scop de la o terta persoana, de catre angajator;
(iii) contractul de inchiriere dintre angajator si terta persoana este incheiat in conditiile legii;
(iv) plafonul neimpozabil se acorda unuia dintre soti, in cazul in care ambii soti desfasoara activitate in aceeasi localitate, la acelasi angajator sau la angajatori diferiti, pe baza declaratiei pe propria raspundere a acestuia.
La determinarea plafonului de 20% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, in vigoare in luna pentru care se acorda avantajele.
Verificarea indeplinirii conditiilor se efectueaza pe baza documentelor justificative si constituie responsabilitatea angajatorului;
d) contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevazut in contractul de munca, regulamentul intern, sau primite in baza unor legi speciale si/sau finantate din buget, in limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentand nivelul unui castig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
e) contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana;
f) primele de asigurare voluntara de sanatate, precum si serviciile medicale furnizate sub forma de abonament, suportate de angajator pentru angajatii proprii, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoana;
g) sumele acordate angajatilor care desfasoara activitati in regim de telemunca pentru sustinerea cheltuielilor cu utilitatile la locul in care angajatii isi desfasoara activitatea, precum electricitate, incalzire, apa si abonamentul de date, si achizitia mobilierului si a echipamentelor de birou, in limitele stabilite de angajator prin contractul de munca sau regulamentul intern, in limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzator numarului de zile din luna in care persoana fizica desfasoara activitate in regim de telemunca. Sumele sunt acordate fara necesitatea de prezentare a documentelor justificative.
h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilitatilor sportive in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale caror activitati sunt incadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum si contravaloarea abonamentelor, oferite de acelasi furnizor care actioneaza in nume propriu sau in calitate de intermediar, ce includ atat servicii medicale, cat si dreptul de a utiliza facilitatile sportive, in vederea practicarii sportului si educatiei fizice cu scop de intretinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
Astfel, salariatii din situatia expusa beneficiaza de indemnizatie de mobilitate neimpozabila daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii:
1) se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
2) se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri).
Un raspuns oferit in martie 2023, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la legislatia muncii si resurse umane.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
