1. Activitatea de control a inspectorilor de munca

1. Ce verifica inspectorii de munca?

In domeniul relatiilor de munca, activitatea de inspectie a muncii vizeaza verificarea:

– inregistrarii contractelor individuale de munca si depunerea la inspectoratele teritoriale de munca a documentatiei necesare, potrivit Legii nr. 130/1999, republicata;
– legalitatii incadrarii in munca, executarii, suspendarii si incetarii activitatii persoanelor care presteaza munca in temeiul unui contract individual de munca;
– legalitatii stabilirii si respectarii duratei timpului de lucru si de odihna;
– stabilirii si acordarii drepturilor salariale, precum si a altor drepturi decurgand din munca prestata;
– respectarii prevederilor legale si contractuale;
– intocmirii, completarii, pastrarii si evidentei carnetului de munca;
– infiintarii, transmiterii si completarii registrului general de evidenta a salariatilor;

Orele suplimentare si munca in zi de repaus

Vezi AICI detalii

Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet

Vezi AICI detalii

Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM

Vezi AICI detalii

In domeniul securitatii si al sanatatii in munca inspectorii de munca verifica aspecte care vizeaza:

– structura organizatorica a activitatii privind sanatatea si securitatea in munca;
– elaborarea si continutul instructiunilor proprii pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca;
– elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate
pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
– atributiile si raspunderile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate;
– examenele medicale;
– procedura de informare si instruire a lucratorilor anterior angajarii in munca asupra riscurilor si pericolelor la care sunt supusi in timpul procesului de munca;
– procedura de identificare a pericolelor si evaluare a riscurilor;
– planul de prevenire si protectie pentru stingerea incendiilor;
– cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de
prevenire si protectie;
– asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav si iminent, si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
– evidenta zonelor cu risc ridicat si specific;
– zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea acestora;
– autorizatiile pentru meseriile si profesiile pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
– monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control etc.;
– starea de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
– evidenta echipamentelor de munca si verificarile periodice;
– echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din unitate;
– dotarea unitatii cu mese, vestiare, dusuri, cabine de WC;
– autorizarea echipamentelor de lucru.

2. Tipurile de control efectuate de catre inspectorii de munca

Va puteti astepta ca prezenta inspectorilor de munca in unitate, in locurile de munca organizate de dvs. sa fie libera, permanenta si fara instiintare prealabila. De altfel, impiedicarea, in orice mod de catre angajator, a inspectorilor de munca sa
isi exercite controlul, in limitele legii, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 4.500 lei si 9.000 lei.
Indiferent de tipul de control practicat, la identificarea unor aspecte neconforme legislatiei, care exced obiectivelor directe, inspectorii de munca au libertatea verificarii tuturor aspectelor in legatura cu care au o competenta legala.

a) Controlul de fond

Acest tip de control se exercita in toate subunitatile angajatorilor mari (sediu, sucursale, filiale, puncte de lucru), daca exista informatii privind nerespectarea legislatiei din domeniu datorate, de regula, organizarii defectuoase sau a unei politici de personal neconforme. Verificarile efectuate de inspectorii de munca in cadrul controalelor de fond pot viza atat aspecte multiple privind relatiile de munca, cat si de sanatate si securitate in munca. Controalele de fond au si o durata intinsa in timp.

b) Controlul tematic

Vizeaza cateva aspecte clar definite ale legislatiei, de regula, aflate in dependenta reciproca.

Exemplu
Pot fi avute in vedere vicii in organizarea timpului de munca si a timpului de odihna care genereaza frecvent probleme de salarizare, in special privind acordarea sporurilor (pentru munca suplimentara, pentru munca de noapte, pentru munca in zilele de repaus saptamanal, pentru munca in zilele libere legal). Aceste vicii sunt generate, spre exemplu, de:

– gresita reglementare a clauzelor contractului individual de munca;
– gresita reglementare sau aplicare a clauzelor contractului colectiv de munca sau a regulamentului intern;
– lipsa evidentei sau evidenta falsificata a orelor lucrate de salariati prin fisele si condicile de prezenta.

c) Controlul de campanie

Controlul de campanie este cel mai frecvent mediatizat control efectuat de inspectia muncii. Este un control operativ vizand aspecte de maxima importanta, cu efecte concrete atat in combaterea directa a fenomenului contraventional, cat si in educarea angajatorilor in vederea respectarii legii.

Cele mai frecvente obiective vizate de controalele de campanie sunt: identificarea si combaterea muncii fara forme legale sau pentru verificarea masurilor pentru protectia salariatilor in cazul temperaturilor extreme.

De ce vine inspectorul de munca in control?

Prezenta inspectorilor de munca poate fi generata de:
– controale cu caracter periodic in special in zonele de risc pentru sanatatea si securitatea salariatilor;
– controale ca urmare a plangerilor/reclamatiilor efectuate de persoane interesate in baza Ordonantei Guvernului nr. 27/2002;
– controale dispuse de conducatorii ierarhici in baza atributiilor acestora de organizare a activitatii de inspectie;
– controale programate pe domenii de activitate, pe zone geografice etc.

3. Etapele controlului

Independent de modalitatea de control adoptata de inspectorii de munca, etapele controlului sunt, de regula, similare presupunand anumite operatiuni:

– accesul liber, neanutat in sediile angajatorului (principal, secundar, cu sau fara personalitate juridica); la intrarea in locul de munca organizat de angajator, inspectorul de munca isi declina identitatea inclusiv prin prezentarea legitimatiei de control si, eventual, a ordinului de deplasare solicitand, de regula, prezentarea registrului unic de control.

Refuzul angajatorului de a permite organelor de control sa intre in incinta unitatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 4.500 lei si 9.000 lei.

– identificarea personalului gasit la lucru

Identificarea se face pe baza actelor de identitate, iar in caz de refuz, cu sprijinul structurilor Ministerului de Interne abilitate. De asemenea, atat verbal, cat si in scris se pot cere lamuriri privind forma de angajare si conditiile de desfasurare a activitatii.
Cu acest prilej se poate constata savarsirea de contraventii sau chiar de infractiuni.

Exemplu
Gasirea la lucru a minorilor carora legea nu le permite incadrarea in munca sau nerespectarea regimului de munca al minorilor constituie infractiune. Odata identificate astfel de persoane de catre inspectorii de munca, acestia au obligatia sesizarii organelor
de cercetare penala in legatura cu aspectele constatate.

Chestionarea persoanelor se poate face separat sau in prezenta martorilor, de aceea nu veti putea interzice dialogul sau induce un anumit tip de comportament salariatilor dvs., intrucat riscati ca fapta dvs. sa fie considerata impiedicare a controlului si sanctionata in baza art. 19 din Legea nr. 108/1999;

– verificarea documentelor privind relatiile de munca, respectiv sanatatea si securitatea in munca in original, cu posibilitatea procurarii de fotocopii.

Nepunerea la dispozitia inspectorilor de munca a documentelor solicitate se sanctioneaza cu amenda contraventionala intre 4.500 lei si 9.000 lei.

– solicitarea punctului de vedere al angajatorului relativ la anumite aspecte ale activitatii desfasurate (situatia juridica a unor fosti sau actuali salariati, timpul de munca/timpul de odihna, organizarea activitatii privind sanatatea si securitatea in munca);

– aprecierea legalitatii activitatii angajatorului, ca urmare a informatiilor primite si intocmirea documentelor de control.

4. Documentele intocmite de inspectorii de munca

Cu prilejul controlului efectuat, de regula, inspectorul de munca intocmeste unul sau mai multe dintre urmatoarele documente:

● procese-verbale de control, care contin informatii privind:
– organul de control;
– angajatorul controlat;
– obiectivele controlului;
– descrierea constatarilor in fapt si a normelor de drept incalcate;
– prescriptii ale inspectorilor de munca in legatura cu neconformitatile constatate, prin intermediul planului de masuri obligatorii.

Refuzul angajatorului de a duce la indeplinire masurile obligatorii dispuse legal de inspectorii de munca, la termenele stabilite, se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 10.000 lei.

● procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor

Procesul-verbal de sanctionare se intocmeste in legatura cu fapte contraventionale pe care inspectorul de munca are imputernicirea legala sa le sanctioneze si se comunica direct contravenientului prin inmanare la data efectuarii controlului finalizata prin
incheierea procesului-verbal.

Daca se dispune sanctiunea amenzii contraventionale, procesul-verbal de sanctiune se insoteste de instiintarea de plata.
Asistenta si semnarea documentelor intocmite de inspectorul de munca se face de catre angajatorul persoana fizica sau de catre reprezentantul legal al persoanei juridice.

Asistarea poate fi facuta si de o persoana special desemnata de reprezentantul legal in limitele statutului unitatii, dar asumarea continutului documentelor intocmite se face de catre reprezentantul legal, prin semnatura si stampila unitatii.