LEGISLATIAMUNCII.RO
Noul Cod al Muncii: 12 ore de munca pe zi, interval de proba mai lung, dispare comisia disciplinara
Legislatia muncii din Romania este pe cale de a se inclina in favoarea angajatorilor, la cererea FMI si la presiunile companiilor multinationale.
Salariatii ar putea opta pentru 10-12 ore de munca pe zi, iar concedierile se vor face mai usor, daca la modificarea Codului Muncii autoritatile vor fi mai mult de partea patronilor, decat a sindicatelor.
Folosind linkul urmator gaisiti varianta actualizata a Codul muncii disponibil
Ministerul Muncii evalueaza de cateva saptamani mai multe propuneri de modificare a Codului Muncii venite din doua directii: de la patronate si de la inspectoratele teritoriale din subordine. Sugestiile au tendinta de a trage mai la dreapta o legislatie a muncii care acum favorizeaza angajatul, dar care nu permite ca piata muncii sa fie mai flexibila, asa cum suna cerinta FMI. Modificarile importante sunt cele referitoare la concedieri, fie ele colective sau individuale.
Patronatele cer simplificarea procedurilor, fiindca cele actuale sunt costisitoare si dureaza prea mult. In plus, spun reprezentantii patronatelor, conditiile in care firmele se pot dispensa de angajati fac aproape imposibil acest lucru si au dus la abuzuri ale salariatilor asupra angajatorului. Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania 1903, a calculat ca o disponibilizare colectiva ia cel putin doua luni:
,,Timp in care o firma care vrea sa se restructureze ar putea chiar sa dea faliment si sa nu mai aiba ce revitaliza".
Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, sustine ca actualul Cod al Muncii ii impiedica pe patroni sa faca economii atunci cand lichideaza o afacere, astfel incat ei raman cu datorii dupa ce platesc toate compensatiile pentru salariati.
,,Procedurile greoaie afecteaza chiar economia si de asta statul ar trebui sa fie de partea angajatorilor", a explicat Grapini. In cazul concedierii din motive care tin de salariat, indisciplina sau performante slabe, patronii se plang ca prevederile fac imposibila demonstrarea acestor lucruri in instanta si de aici numarul mare de procese pierdute in favoarea angajatului: aproximativ 90%. O firma a Mariei Grapini trebuie sa plateasca pentru sase persoane salariul pe doi ani, cat a durat pana acum procesul: ,,Peste 200.000 de lei, iar procesul n-a ajuns la recurs. Pentru niste lucratoare care aveau nevoie de noua minute pentru confectionarea unei piese de imbracaminte care apare in normativele mele cu trei minute timp de productie", explica Maria Grapini.
In documentele de lucru de la Ministerul Muncii exista varianta concedierii fara explicatii, fapt ce ar duce "la restabilirea raportului intre angajat - angajator". Mai mult, spun autorii propunerii, "consecinta directa este limitarea abuzurilor salariatilor si posibilitatea reala a angajatorului de a organiza activitatea societatii".
Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, spune ca "simplificarea procedurilor" se reduce de fapt la "dreptul angajatorului de a da afara subit si fara explicatii oamenii incomozi". Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, spune ca aceste modificari vor forma o clasa de salariati sclavi, care nu vor mai protesta si vor accepta salarii mizerabile pentru a nu fi dati afara.
De la 8 la 12 ore de lucru
Una dintre principalele propuneri venite de la Camera de Comert Romano-Americana (AmCham Romania) este schimbarea programului de lucru, explica Dan Matei Agathon, secretar general al Confederatiei Patronale din Industrie (Conpirom). In Romania, saptamana de lucru este de 40 de ore, cu posibilitatea de a o suplimenta cu cel mult opt ore. Potrivit Codului in vigoare, media saptamanala de maximum 48 de ore se poate intinde doar pe un interval de trei luni. AmCham Romania propune "individualizarea timpului de lucru", adica salariatul si angajatorul sa negocieze direct timpul fiecaruia.
Se vorbeste chiar de introducerea sistemului "opt-out", exceptie de la directiva europeana.
Asta ar insemna ca saptamana sa depaseasca numarul maxim de 48 de ore, impus in directiva europeana.
Marea Britanie, de exemplu, are o derogare ce permite unei persoane sa munceasca si 60 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de sase luni. Patronatele sustin ca asta ii ajuta pe oameni sa castige mai mult si sa duca o viata mai buna.
De cealalta parte, sindicalistii sustin ca este vorba de exploatare si de eficienta scazuta a muncii la un program de 12 ore pe zi, de exemplu. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, explica principiul european al celor trei opt: "Omul trebuie sa munceasca opt ore, sa se odihneasca altele opt si sa acorde familiei sau comunitatii celelalte opt ore din existenta sa cotidiana". Daca Guvernul va introduce "opt-out", avertizeaza Jurca, atunci "se va lasa cu sange. Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!".
AmCham Romania se apara spunand ca propunerile ei deriva din programul de criza al Guvernului, pentru perioada 2009-2012, si ca alt scop este "pastrarea atractivitatii investitionale a Romaniei".
Se vorbeste chiar de introducerea sistemului "opt-out", exceptie de la directiva europeana.
Asta ar insemna ca saptamana sa depaseasca numarul maxim de 48 de ore, impus in directiva europeana.
Marea Britanie, de exemplu, are o derogare ce permite unei persoane sa munceasca si 60 de ore pe saptamana, dar nu mai mult de sase luni. Patronatele sustin ca asta ii ajuta pe oameni sa castige mai mult si sa duca o viata mai buna.
De cealalta parte, sindicalistii sustin ca este vorba de exploatare si de eficienta scazuta a muncii la un program de 12 ore pe zi, de exemplu. Ovidiu Jurca, vicepresedinte BNS, explica principiul european al celor trei opt: "Omul trebuie sa munceasca opt ore, sa se odihneasca altele opt si sa acorde familiei sau comunitatii celelalte opt ore din existenta sa cotidiana". Daca Guvernul va introduce "opt-out", avertizeaza Jurca, atunci "se va lasa cu sange. Punem jos ciocanul si pixul si nu mai lucram. Sa munceasca ei!".
AmCham Romania se apara spunand ca propunerile ei deriva din programul de criza al Guvernului, pentru perioada 2009-2012, si ca alt scop este "pastrarea atractivitatii investitionale a Romaniei".
Weekend in mijlocul saptamanii
Alta propunere este mentionata de fostul ministru al Muncii, Mihai Seitan, care stie ca se are in vedere si posibilitatea ca ziua libera sa nu fie neaparat duminica: "De exemplu, joia. Este o discutie foarte complexa, care se poarta in toata Europa".
Discutia se poarta in toata Europa, intr-adevar, insa inca nu a fost introdusa in Directiva Europeana privind timpul de munca, deoarece se opun partidele de orientare crestina, ai caror reprezentanti spun ca ar fi o masura impotriva persoanelor care practica o religie sau alta. Romania, la stanga - In Europa intalnim si tari unde salariatii au cele mai multe drepturi. Romania se remarca aici ca fiind tara unde este cel mai greu sa concediezi un salariat si unde compensatiile pentru disponibilizari sunt mari.
Ce legi se mai schimba
Premierul Boc a declarat in repetate randuri ca alaturi de Codul Muncii vor fi schimbate si legile patronatelor, sindicatelor, contractelor colective si a conflictelor de munca. Printre altele, spun sindicalistii, guvernantii vor ca de la anul contractele colective de munca sa nu mai fie valabile decat pentru semnatarii lor. In plus, vor sa restrangadrepturile de care se bucura liderii de sindicat, cum ar fi imposibilitatea concedierii lor pe timpul mandatului.
Alte modificari posibile
- Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, Ministerul Muncii vrea sa alinieze tara noastra la Europa, astfel incat contractele pe perioada determinata sa constituie regula, prin scoaterea de la art. 80 a expresiei: ,,prin derogare de la regula".
Potrivit documentelor ministerului, ,,partenerii sociali europeni au recunoscut ca acest tip de contracte sunt forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspund nevoii angajatilor si angajatorilor".
- Intervalul de proba sa fie extins, deoarece ,,angajatorii pretind ca perioada este prea scurta pentru a evalua salariatii". Intr-una dintre variante este vorba chiar de pana la 120 de zile. Acum, un contract pe o luna poate fi reinnoit de doua ori. Dupa aceea patronul e obligat sa angajeze lucratorul sau sa renunte la serviciile lui.
- In cazul restructurarii unui post se scoate obligativitatea angajatorului de a-i gasi salariatului un alt loc in firma.
- Dispare comisia disciplinara in situatia concedierilor din cauza unor abateri. "Din activitatea curenta rezulta faptul ca cercetarea disciplinara se prelungeste nejustificat pe perioada foarte lunga, chiar ani", explica cei din minister.
- Este suprimata procedura cercetarii prealabile si a evaluarii, in caz de necorespundere profesionala. - In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate s-ar putea reduce de la noua la trei luni, deoarece "termenul de noua luni este excesiv in raport cu dinamica actuala si viitoare".
- Se va schimba si modul de comunicare a deciziei de concediere, "pentru a limita abuzurile din partea salariatilor", care obisnuiesc sa refuze semnarea deciziei.
- Fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv.
- Amenzile pentru munca la negru s-ar putea sa scada, fiindca practica le-a aratat celor de la ITM-uri ca instantele considera excesive amenzile si in locul lor dau avertismente.
Sursa: adevarul.ro
Discutia se poarta in toata Europa, intr-adevar, insa inca nu a fost introdusa in Directiva Europeana privind timpul de munca, deoarece se opun partidele de orientare crestina, ai caror reprezentanti spun ca ar fi o masura impotriva persoanelor care practica o religie sau alta. Romania, la stanga - In Europa intalnim si tari unde salariatii au cele mai multe drepturi. Romania se remarca aici ca fiind tara unde este cel mai greu sa concediezi un salariat si unde compensatiile pentru disponibilizari sunt mari.
Ce legi se mai schimba
Premierul Boc a declarat in repetate randuri ca alaturi de Codul Muncii vor fi schimbate si legile patronatelor, sindicatelor, contractelor colective si a conflictelor de munca. Printre altele, spun sindicalistii, guvernantii vor ca de la anul contractele colective de munca sa nu mai fie valabile decat pentru semnatarii lor. In plus, vor sa restrangadrepturile de care se bucura liderii de sindicat, cum ar fi imposibilitatea concedierii lor pe timpul mandatului.
Alte modificari posibile
- Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, Ministerul Muncii vrea sa alinieze tara noastra la Europa, astfel incat contractele pe perioada determinata sa constituie regula, prin scoaterea de la art. 80 a expresiei: ,,prin derogare de la regula".
Potrivit documentelor ministerului, ,,partenerii sociali europeni au recunoscut ca acest tip de contracte sunt forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspund nevoii angajatilor si angajatorilor".
- Intervalul de proba sa fie extins, deoarece ,,angajatorii pretind ca perioada este prea scurta pentru a evalua salariatii". Intr-una dintre variante este vorba chiar de pana la 120 de zile. Acum, un contract pe o luna poate fi reinnoit de doua ori. Dupa aceea patronul e obligat sa angajeze lucratorul sau sa renunte la serviciile lui.
- In cazul restructurarii unui post se scoate obligativitatea angajatorului de a-i gasi salariatului un alt loc in firma.
- Dispare comisia disciplinara in situatia concedierilor din cauza unor abateri. "Din activitatea curenta rezulta faptul ca cercetarea disciplinara se prelungeste nejustificat pe perioada foarte lunga, chiar ani", explica cei din minister.
- Este suprimata procedura cercetarii prealabile si a evaluarii, in caz de necorespundere profesionala. - In cazul concedierilor colective, perioada in care firma nu are voie sa angajeze pe posturile taiate s-ar putea reduce de la noua la trei luni, deoarece "termenul de noua luni este excesiv in raport cu dinamica actuala si viitoare".
- Se va schimba si modul de comunicare a deciziei de concediere, "pentru a limita abuzurile din partea salariatilor", care obisnuiesc sa refuze semnarea deciziei.
- Fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv.
- Amenzile pentru munca la negru s-ar putea sa scada, fiindca practica le-a aratat celor de la ITM-uri ca instantele considera excesive amenzile si in locul lor dau avertismente.
Sursa: adevarul.ro
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
