Retineri din salariu. Debitare directa in baza unui contract de imprumut. Ce solutii are angajatorul?

Analizam mai jos cazul unei societati care ofera salariatilor posibilitatea de a achizitiona diverse produse urmand ca plata sa fie facuta la salariul. Vom vedea ce solutii are la dispozitie angajatorul pentru a evita ca unii salariati sa nu plateasca la salariu si daca este legal ca acesta sa opreasca sumele restante din urmatorul salariu.

Raspuns:

Intr-o cauza supusa judecatii, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Civila, conflicte de munca si asigurari sociale, respingand recursul impotriva sentintei instantei de fond, sub aspectul criticii retinerilor nelegale din salariu s-a pronuntat prin decizia nr. 3415/R/2011 in sensul ca raportul juridic nascut prin incheierea contractelor de imprumut nu este unul de drept al muncii, ci unul civil. In aceste contracte de imprumut s-au stabilit si conditiile de restituire a imprumutului, recurenta fiind de acord cu debitarea directa a sumelor respective din salariu.

Astfel, retine Curtea de Apel ca retinerile de care se face vorbire au fost efectuate in baza conventiei partilor, asa cum rezulta din contractele de imprumut incheiate si depuse la dosar. Salariatul a fost de acord cu debitarea directa, din drepturile salariale, a ratelor de restituire a imprumutului. Curtea mai retine ca art. 164 (n.n. art. 169 din Codul muncii, republicat), fara acordul salariatului, pentru acoperirea prejudiciului produs de salariat angajatorului sau pentru recuperarea unor sume nedatorate, dar prin contractele de imprumut salariatul si-a exprimat acordul in acest sens. (a se vedea in acest sens Litigii de munca. Jurisprudenta relevanta a Curtii de Apel Bucuresti pe semestrul I 2011, Daniela Georgeta Enache si Maria Ceausescu, Ed. Hamangiu, 2011, p. 180-190).

In speta, intre angajator si salariat au fost incheiate contracte de imprumut in temeiul Codului civil , ce cuprindeau clauza potrivit careia reatele din imprumutul acordat fara dobanda vor fi achitate scazand sumele respective din salariul lunar al angajatului, iar reclamanta a recunosctut la interogatoriu faptul ca a imprumutat de la parata sume de bani, precum si ca a fost de acord ca sumele pe care trebuia sa le restituie lunar angajatorului sa i se retina din salariu.

Art. 169 alin. (1) din Codul muncii , republicat, prevede ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Asadar, aceste texte legale, astfel cum s-a pronuntat instanta de apel in solutionarea cauzei, se refera la situatia de fapt cand retinerile s-au efectuat pentru sume nedatorate sau pentru acoperirea unui prejudiciu produs de salariat, caz in care potrivit instantei devin aplicabile dispozitiile art. 164 din Codul muncii (169 din Codul muncii in urma republicarii). Dar cum, in urma cercetarii cauzei s-a stabilit ca situatia de fapt privea sume datorate in baza contractelor de imprumut incheiate in baza Codului civil , atunci in speta nu s-a retinut o incalcare a dispozitiilor art. 169 alin. (1) din Codul muncii , republicat. Cu alte cuvinte, instanta nu a constatat nelegalitatea retinerii operate de angajator in temeiul contractelor de imprumut incheiate cu salariatul.

Astfel, in acord cu solutia pronuntata de instanta de apel observam ca teoretic exista posibilitatea retinerilor sumelor din drepturile salariale daca aceste retineri au la baza conventia partilor, angajator si salariat, intemeiata pe dispozitiile Codului civil prin care acestea au stabilit simplificarea executarii datoriilor reciproce prin compensare, aceasta modalitate de stingere a datoriilor fiind permisa de art. 1616 din noul Cod civil potrivit caruia datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele. Evident ca in aceste conditii prin contractul civil ar urma sa se stabileasca si suma maxima retinuta periodic.

Cu toate acestea, retinerea din drepturile salariale nu este lipsita de posibilitatea de a fi contestata de salariat chiar in cazul in care s-ar intemeia pe clauzele unui contract civil incheiat cu angajatorul, situatie in care instanta sesizata va analiza legalitatea unei astfel de retineri in functie de datele concrete ale spetei, putand pronunta o solutie chiar contrara celei prezentate, avand in vedere ca jurisprundenta nu reprezinta izvor de drept in legislatia romana.