Concediul de odihna al salariatilor cumularzi

Cu privire la salariatii bugetari, art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992 prevede ca salariatii care indeplinesc prin cumul, pe langa functia de baza, cu o norma intreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza.

Ca urmare a abrogarii art. 145 alin. (4) din Codul muncii, republicat, concediul de odihna nu se mai acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Aceasta inseamna ca, in cazul salariatilor care cumuleaza cu fractiuni de norma, concediul de odihna acordat va fi integral atat la unitatea de baza, cat si la unitatea de cumul.

Exemplu

Daca salariatul efectueaza o norma intreaga la unitatea de baza si o jumatate de norma la unitatea de cumul, concediul de odihna va fi integral datorat de ambele unitati. Indemnizatia de concediu de odihna se va calcula insa in functie de zilele efectiv lucrate.

Cumulul de functii al salariatilor bugetari

Potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 28 decembrie 2010, numai in cazuri exceptionale, posturile vacante si temporar vacante aferente functiilor didactice de predare, functiilor de specialitate medico-sanitara si asistenta sociala si functiilor de specialitate artistica pot fi ocupate si prin cumul de functii, de personal angajat, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de functii si a celor referitoare la ocuparea posturilor vacante.

In ceea ce priveste cumulul de functii la acelasi angajator, de regula acesta este interzis. Prin exceptie, posturile vacante si temporar vacante aferente functiilor didactice de predare, functiilor de specialitate medico-sanitara si asistenta sociala si functiilor de specialitate artistica, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul si de catre persoane din aceeasi unitate si numai in conditiile in care programul functiei cumulate nu se suprapune celui corespunzator functiei de baza.

In astfel de situatii, legea prevede ca nu sunt aplicabile prevederile referitoare la orele suplimentare, ceea ce este firesc, avand in vedere ca munca este prestata in temeiul unor contracte de munca diferite.