Decizia angajatorului in domeniul resurselor umane

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, republicata, angajatorii sunt obligati sa depuna la inspectoratele teritoriale de munca la care se pastreaza si se completeaza carnetele de munca ale salariatilor actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, in termen de 5 zile de la perfectarea acestora.

In functie de prevederile legislatiei muncii, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, pot fi dispuse unilateral de catre angajator sau, dimpotriva, pot interveni numai prin acordul de vointa al ambelor parti, angajator si salariat.

Astfel, ori de cate ori, legislatia muncii prevede ca suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, depind de vointa exclusiva a angajatorului, manifestarea de vointa trebuie sa imbrace forma unei decizii scrise.

De exemplu, in cazurile si in conditiile prevazute de Codul muncii, delegarea si detasarea, sunt masuri unilaterale ale angajatorului. Aceste masuri sunt dispuse prin act unilateral al angajatorului materializat sub forma unei decizii scrise.

De asemenea, prin decizie scrisa, angajatorul dispune suspendarea si incetarea contractului individual de munca in cazurile in care legea prevede ca acestea intervin la initiativa sa.

Conform prevederilor art. 41 alin.(1) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, iar potrivit alin. (3) din acelasi text de lege modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente :durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul si timpul de munca si timpul de odihna.

Asa fiind, modificarea contractului individual de munca, cu execeptia situatiilor in care legislatia muncii permite ca aceasta sa intervina prin act unilateral al angajatorului, trebuie sa fie rezultatul manifestarii de vointa a ambelor parti, angajator si salariat. In aceste cazuri, manifestarea de vointa a partilor trebuie sa imbrace forma actului aditional la contractul individual de munca.

Exista si cazuri in care modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca nu intervin ca urmare a unei manifestari de vointa din partea partilor ci ca urmare a intervenirii unei situatii de fapt prevazute de lege, independent de vointa angajatului sau a angajatorului.

In aceste cazuri, decizia angajatorului reprezinta actul prin care acesta constata ca a intervenit situatia de fapt care, in puterea legii, modifica, inceteaza sau suspenda contractul individual de munca. Se incadreaza aici, cazurile de suspendare si incetare de drept a contractului individual de munca.

De asemenea, situatiile in care raporturile de munca se modifica, inceteaza sau suspenda prin vointa unilaterala a salariatului, vor fi constatate de angajator printr-o decizie scrisa.

Cu titlu de exemplu se incadreaza aici, demisia salariatului si suspendarea contractului individual de munca la initiativa salariatului.