Sanatate in munca: Tehnica de prim ajutor privind respiratia artificiala

Respiratia artificiala este o tehnica de prim ajutor prin intermediul careia se alimenteaza plamanii cu aer in cazul in care, in urma unui accident de munca, acestia sunt incapabili sa functioneze. Pentru a fi eficienta, respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat dupa producerea accidentului insotit de stop respirator (asfixie), deoarece organele vitale ale corpului, inima si creierul, au nevoie de o alimentare continua cu oxigen pentru a functiona. Creierul, de pilda, poate fi afectat definitiv daca este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
 
Semnele unor tulburari respiratorii ce fac necesara aplicarea respiratiei artificiale pot fi:

- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie superficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de la cap si gat
- coloratie vanata (cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratie abundenta
- imobilizarea toracelui, circulatia aerului nu poate fi auzita sau simtita

Cand apar unul sau mai multe dintre aceste semne, daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de incontstienta si apoi survine moartea.
 
Metodele directe de respiratie artificiala sunt:

1) Respiratia gura la gura
 
2) Respiratia gura la nas
 
Metodele directe de respiratie artificiala prezinta urmatoarele avantaje:
 
- ofera plamanilor un volum corespunzator de aer;
 
- pot fi incepute imediat si continuat pana cand accidentatul este in siguranta sau pana la sosirea medicului;
 
- pot fi aplicate de indata ce salvatorul ajunge la accidentat, nefiind neaparat necesar ca accidentatul sa fie miscat;
 
- permit observarea imediata a blocarii cailor respiratorii;
 
- nu necesita efort fizic mare si pot fi executate timp indelungat.
 

Metodele directe de respiratie artificiala nu vor fi utilizate in cazul stopului respirator aparut in intoxicatii cu gaze si vapori, pentru ca exista pericolul ca si salvatorul sa fie intoxicat.
 
Respiratia gura la gura
 
Cand executati respiratia artificiala gura la gura, asigurati-va ca sunt deschise caile respiratorii si apoi:
 
Strangeti narile intre degetul mare si aratator pentru a preveni pierderile de aer.

Inspirati adanc, deschideti gura larg, plasati-o deasupra gurii accidentatului, realizand o buna etansare si suflati in gura acestuia.
 
Dupa fiecare insuflare, ridicati gura de pe fata accidentatului, pentru a permite aerului sa iasa.
 
Priviti, ascultati si sesizati circulatia aerului din gura si nas si miscarea toracelui.
 
Continuati, pastrand un ritm de 12 respiratii pe minut.
 

Inainte de a executa respiratia artificiala, desfaceti gulerul, cravata, centura victimei sau orice articol de imbracaminte care ar putea jena respiratia

 Respiratia gura la nas
 
Aceasta metoda poate fi folosita in cazurile in care exista vatamari ale gurii sau atunci cand nu este posibila acoperirea ei completa.
 
Se procedeaza in acelasi fel ca in cazul respiratiei gura la gura, insufland aerul prin nasul accidentatului:
 
Rasturnati capul victimei  spre spate cu o mana, dar nu prindeti narile.

Ridicati barbia cu cealalta mana, folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei. Acoperiti nasul accidentatului cu gura dvs. si aplicati doua insuflatii, pentru a permite aerului sa iasa prin expiratie.
 
Daca aerul intra in plamani si pulsul este prezent, continuati si respirati ritmic, in acelasi mod ca la metoda de respiratie gura la gura.
 
Indiferent de metoda de respiratie artificiala folosita, in acordarea primului ajutor trebuie sa respectati urmatoarele reguli:
 
-  Curatati si mentineti caile respiratorii deschise prin extensia gatului.
 
- Pozitionati accidentatul pe o suprafata plana si rigida, de preferat la nivelul podelei.
 
- Controlati pulsul victimei la carotida dupa primele minute sau dupa 12 cicluri complete. Daca exista puls, reluati respiratia artificiala si verificati pulsul din cand an cand.