Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
legislatiamuncii.ro cauta meniu

 

Tot ce trebuie sa stii despre recuperarea prejudiciilor comise de angajati sau de angajatori

prejudiciu angajatprejudicierea angajatoruluiprejudiciere companieprejudiciu comis de salariatprejudicii salariatilegislatia munciidreptul munciimaria nicutar
Angajatii comit prejudicii insa nu sunt singurii in aceasta situatie. La randul lor, si angajatorii pot comite prejudicii. Impotriva ambilor se pot lua masuri care sa repuna in drepturi partea vatamata.


Uneori discutam despre prejudicii minore, precum efectuarea mai multor zile de concediu decat s-ar fi cuvenit salariatului, caz in care acesta trebuie sa restituie indemnizatia de CO pe care a incasat-o in mod nejustificat/ eronat.

Si uneori discutam despre prejudicii majore, precum cazurile in care angajatii sustrag sume banesti importante din casieria unitatii sau produse de mare valoare din depozitele companiei.

De la bun inceput va amintim faptul ca atat angajatorul, cat si angajatul, sunt obligati sa il despagubeasca pe celalalt in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu din culpa sa, in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Cu toate acestea, doar angajatorul este dator sa raspunda pentru prejudiciile morale pe care le produce salariatului. Salariatul va raspunde pentru prejudiciile materiale produse angajatorului.

"In principiu, salariatul nu raspunde pentru prejudiciile morale produse angajhatorului. Angajatorul care a fost prejudiciat de catre salariat nu va putea fi despagubit deodata, ci in rate, prin retineri din salariu care nu pot depasi, de regula, o treime din cuantumul acestuia. Dimpotriva, salariatul care a fost prejudiciat de angajator va putea fi despagubit de indata si integral de acesta.", explica autorii Consilierului de Legislatia Muncii, editura Rentrop&Straton 2015.

Art. 253 din Codul Muncii prevede urmatoarele: " Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente."

Ghid complet - Instructiuni proprii de securitate a muncii
Ghid complet - Instructiuni proprii de securitate a muncii

Vezi detalii aici

Ghid complet SSM si PSI pentru angajator
Ghid complet SSM si PSI pentru angajator

Vezi detalii aici

Detasarea transnationala a salariatilor
Detasarea transnationala a salariatilor

Vezi detalii aici




"Si angajatorul raspunde fata de salariatul sau, daca l-a prejudicat pe parcursul executarii contractului de munca, dar normele care guverneaza aceasta raspundere sunt mai apropiate de dreptul comun, in sensul ca nu sunt norme de protectie. De fapt, desi vorbim despre raspunderea oricareia dintre parti fata de cealalta, in realitate reglementarea nu este simetrica. Raspundeea angajatorului fata de salariat este reglementata mai sever decat raspunderea salariatului fata de angajator", precizeaza autorii Consilierului de Legislatia Muncii.

Ce se intampla in cazul in care salariatul a produs o paguba unui tert, paguba pe care angajatorul o va plati prin despagubire?

Alineatul (3) al articolului nr. 253 din Codul Muncii prevede: "Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la salariatul vinovat de producerea pagubei, in conditiile art. 254 si urmatoarele."

Este o forma de raspundere care il priveste exclusiv pe angajator si este guvernata de normele de drept civil. In cazul in care salariatul a produs un prejudiciu unui tert, in exercitarea atributiilor de serviciu, tertul il poate trage la raspundere pe angajator. Este un caz de raspundere delictuala pentru fapta altuia, sub denumirea juridica de raspundere a comitentului pentru fapta prepusului.


Codul Muncii arata clar faptul ca orice salariat este indatorat sa raspunda patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca sa.

Evident, salariatii nu vor raspunde de pagubele provocate de forta majora sau de alta cauza neprevazuta, ce nu putea fi inlaturata si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.

Conform specialistilor in dreptul muncii, in situatia in care fapta savarsita de salariat reprezinta o infractiune, acesta pierde beneficiul normelor de protectie guvernate de institutia raspunderii patrimoniale si va raspunde conform normelor de drept comun, nu potrivit normelor instituite de Codul Muncii.


Atentie la faptul ca raspunderea patrimoniala poate fi cumulata cu:

- raspunderea penala

sau cu

- raspunderea disciplinara. In aceasta situatie, salariatul va trebuie sa restituie contravaloarea prejudiciului cauzat si in acelasi timp va fi si sanctionat disciplinar.

Atunci cand angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Doar atunci cand contravaloarea pagubei de recuperat este mai mare de echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie, partile mai au nevoie sa ajunga in instanta.


Ce se intampla in situatia in care doi sau mai multi salariati au contribuit la producerea prejudiciului?

In aceasta situatie, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.

Codul Muncii prevede faptul ca atunci cand masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.

Sumele incasate in mod necuvenit de catre salariati se vor restitui. La fel se intampla si in cazul in care salariatul obtine bunuri necuvenite si care nu mai pot fi restituite in natura sau cand a beneficiat de servicii la care nu era indreptatit. Salariatul este obligat sa suporte contravaloarea acestora, contravaloare care se stabileste conform valorii acestora de la data platii.

Acoperirea daunelor se face prin suma care se va retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza! Dar atentie la faptul ca retinerile din salariu nu sunt permite in absenta unei hotarari judecatoresti aferente.

Hotararea judecatoreasca este necesara atunci cand:

- suma de recuperat depaseste contravaloarea a 5 salarii minime pe economie sau cand...
- salariatul refuza sa restituie de bunavoie, la casieria unitatii sau prin virament bancar, suma necesara acoperirii prejudiciului.

Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv.


Ce se intampla cu acoperirea prejudiciului cand contractul de munca al salariatului inceteaza inainte de despagubirea integrala a angajatorului?

In acest caz, daca salariatul se incadreaza la un nou angajator, acesta va efectua in continuare retinerile din salariu, pe baza titlului executoriu transmis in acest scop de catre angajatorul pagubit.

In situatia in care fostul salariat nu s-a incadrat in munca la un alt angajator, in temeiul unui contract individual de munca ori ca functionar public, acoperirea daunei se va face prin urmarirea bunurilor sale, in conditiile Codului de procedura civila.

Art. 259 din Codul Muncii prevede o solutie pentu cazurile in care acoperirea prejuridiului nu se realizeaza in maxim 3 luni de la data primei rate: "In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila."


Angajatul poate produce prejudicii angajatorului sau/ fostului sau angajator si atunci cand nu mai sunt in raporturi de lucru. Sa ne gandim la persoanele care au clauza de neconcurenta atasata la contractul individual de munca, conform careia, se obliga ca pentru o perioada de maxim 2 ani sa nu presteze anumite activitati in beneficiul anumitor terti, pe o anumita arie geografica, contra unei indemnizatii de neconcurenta.


Codul muncii prevede la art. 24 faptul ca in cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Angajatorul poate produce un prejudiciu salariatului atunci cand ii intrerupe concediul de odihna, caz in care va fi obligat sa suporte toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Codul muncii prevede la art. 151 faptul ca perioada de concediu de odihna poate fi intrerupta, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorului ii revine posibilitatea de a rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. in acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Angajatorul poate produce un prejudiciu salariatului si daca intarzie in mod nejustificat plata salariului sau neplata acestuia.

Asa cum bine stim, salariul se plateste in bani cel putin odata pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.

Codul Muncii prevede faptul ca intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.

Exemple de prejudicii produse de angajati:

- distrugerea de bunuri/ degradarea bunurilor companiei;
- sustragerea de bunuri ce apartin companiei;
- diminuarea unor venituri;
- consum nejustificat de materii prime, materiale sau piese de schimb;
- scaderea cifrei de afaceri. Etc.

Atentie la faptul ca prejudiciul produs de salariat se va evalua in vederea acoperirii pagubei produse si a beneficiului nerealizat, noteaza specialistii in dreptul muncii.

Iata un exemplu lamuritor: "Salariatul intr-o societate comerciala, ocupand postul de paznic depozit, nu a respectat regimul de interdictie a focului deschis in incinta depozitului si, ca urmare, s-a declansat un incendiu. In evaluarea prejudiciului astfel produs nu se va avea in vedere numai pretul cu care fusesera achizitionate marfurile depozitate acolo, ci si profitul care urma a se obtine prin comercializarea acestora.", explica autorii Consilierului de Legislatia Muncii.

Atentie la faptul ca angajatorul nu are voie sa dispuna acoperirea prejudiciilor eventuale, ci a celor certe!

Asadar, daca luam ca exemplu ipoteza in care salariatul, din neglijenta, pierde un client important iar acest lucru ar putea duce la pierderea altor clienti, discutam despre un prejudiciu eventual. Angajatorul nu poate pretinde salariatului acoperirea prejudiciilor eventuale, ci a celor certe, concrete.

Mare atentie la urmatoarele explicatii referitoare la caracterul nelegal al sarcinilor de serviciu:

"Salariatul care executa un ordin de serviciu nu poate fi, in principiu, obligat la despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor astfel produse. Eventual, se poate pune problema raspunderii superiorului (maistru, sef de compartiment, director etc.) care i-a repartizat sarcina de serviciu respectiva.

Daca insa ordinul este vadit nelegal, salariatul va raspunde pentru executarea lui.",
atentioneaza specialistii in legislatia muncii.


Retineti!
In situatia in care contravaloarea pagubei produse de salariat este mai mica de 5 salarii minime brute pe economie iar acesta este de acord sa o acopere prin rate lunare, nu se va ajunge in instanta.


Daca paguba este mai mare de 5 salarii minime pe economie, se va ajunge in instanta, indiferent daca partile vor sau nu acest lucru. Pe baza hotararii judecatoresti se va dispune retinerea din salariu a sumei aferente pentru acoperirea prejudiciului.

Daca salariatul si-a dat acordul cu privire la plata, insa nu o efectueaza, angajatorul il poate actiona in instanta in temeiul notei de constatare semnate de catre salariat.

Angajatul nu este absolvit de vina daca ordinul respectat (dat de un superior) este vadit nelegal!



Mult succes in tot ce faceti!

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!


Data aparitiei: 17 Decembrie 2015
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Tot ce trebuie sa stii despre recuperarea prejudiciilor comise de angajati sau de angajatori Nota: 4.54 din 5 - 13 voturi.
 

 
x
(cel putin 10 caractere)


Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!
 

Comentarii (1)


Vasile
18-Dec-2015

Frumos articol.

 

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

 
Se Poate Depune Cerere De Pensionare Anticipata Si Cand ?Intrebare: buna ziua v-as ruga sa ma ajutati prin raspunsuri la urmatoarele : am terminat facultatea, cursuri de zi, in 1984 s de atunci am lucrat fara intrerupere, pana la data de 23.06.2017, cand departamentul tehnic pe care l-am condus,al firmei la care lucram, s-a desfiintat prin decizia managementului german al companiei - am avut si un preaviz de 20 de zile lucratoare. Q :
 

Raspuns: Pentru un raspuns este nevoie de luna si anul de nastere... citeste tot raspunsul aici


Descarca GRATUIT
“Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august”
exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.

 

CODUL MUNCII - 19 modificari majore in luna august 2017

 
Descarca GRATUIT raportul special
Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august
 
Toate modificarile aparute in Codul Muncii sunt explicate detaliat in raportul
 
"Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august"

 

 

 

 
 
 



 
Codul Muncii a suferit 19 modificari in luna august!
Atentie la modificarile din Codul Muncii! De la 1 august au aparut modificari majore care afecteaza toate firmele!

Descarcati gratuit Raportul Special

"Codul Muncii - 19 modificari majore in luna august"

Da, vreau sa primesc newsletterul Legislatia Muncii