Decizia reducerii numarului de posturi

Aceasta decizie poate fi consecinta unor imprejurari de natura economica sau tehnica, ori numai a unor modificari din punctul de vedere al politicii generale a companiei.
 
Angajatorul nu este silit sa dovedeasca in instanta aceste imprejurari, deoarece el este suveran in aprecierea necesarului de forta de munca.
 
O singura limita exista in aceasta privinta: buna-credinta.
 
Daca oportunitatea in sine a reducerii numarului de posturi scapa oricarui control judecatoresc, totusi reaua-credinta a angajatorului, care trebuie dovedita de cel ce o invoca, poate face obiectul unei analize din partea instantei.
 
Intr-o speta dedusa judecatii sectiei specializate a Tribunalului Bucuresti, s-a constatat ca angajatorul a traversat o perioada de dificultati financiare, din cauza lipsei de comenzi.

Aceasta perioada fusese depasita, prin incheierea unui contract de amploare. Mai inainte de a trece la executarea contractului, angajatorul emite o decizie de concediere pentru motive economice a 2 dintre salariati. Instanta a decis ca, daca la data desfacerii contractului de munca, unitatea avea cunostinta de faptul ca posturile respective vor fi din nou necesare intr-un viitor apropiat, se poate trage concluzia relei-credinte a angajatorului.

Asadar, instanta nu are competenta de a analiza oportunitatea deciziei in sine sau politica de personal, dar va putea verifica daca angajatorul a actionat in mod rezonabil, daca reducerea numarului de posturi este singura solutie. Trebuie sa fiti pregatit sa probati in instanta faptul ca au fost analizate toate variantele de restructurare a unitatii fara concediere de personal.
 
Exemplu
Astfel de solutii alternative ar putea fi:
- incetarea angajarilor;
- introducerea lucrului in schimburi;
- reducerea saptamanii de lucru de la 5 la 4 zile;
- trimiterea unor salariatii in somaj tehnic;
- propunerea de concedii fara plata;
- initierea unui program de lucru redus;
- redistribuirea personalului existent;
- limitarea orelor suplimentare;
- renuntarea la persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare;
- acordarea de prime pentru plecare voluntara etc.
 
Aceasta posibilitate a instantei de a analiza daca angajatorul a actionat in mod rezonabil a fost reconfirmata si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 417/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 346 din 22 mai 2007. Curtea fusese sesizata cu privire la neconstitutionalitatea art. 65 alin. (1) din Codul muncii, in actuala sa redactare. Autorul exceptiei, Confederatia Sindicala Nationala „Cartel Alfa“, a sustinut ca prin noul text se aduce atingere dreptului la munca garantat de art. 41 alin. (1) din Constitutie, prin faptul ca elimina reglementarea expresa si limitativa a cazurilor de incetare a contractului demunca din initiativa angajatorului, lasand libertatea acestuia sa concedieze salariatul oricand, dupa bunul sau plac, pentru motive lasate la libera sa apreciere.
 
Curtea Constitutionala a apreciat insa ca textul de lege nu permite incetarea contractului individual de munca din vointa unilaterala a angajatorului pentru motive invocate arbitrar sau in mod abuziv, astfel incat prin asemenea masuri sa poata fi ingradit exercitiul dreptului la munca.
 
Hotararea reducerii numarului de posturi se ia de catre organul de conducere al unitatii. De exemplu, ea poate fi consecinta unei hotarari a Adunarii generale a asociatilor.

Procesul-verbal al unei asemenea adunari va fi redactat cu grija, evitandu-se pe cat posibil referirile la persoana care ocupa postul respectiv, ci doar la post in sine.
 
Exemplu
Nu se va preciza ca „va fi concediat Vasilescu“, ci ca „se va desfiinta postul de ajutor contabil la sucursala Neamt“.
Procesul-verbal al Adunarii generale va fi ulterior anexat deciziei de concediere, constituind temeiul acesteia.