Incetarea unui CIM. Modalitate si temei legal

Va reamintim ca, in situatia in care salariatii formuleaza cerere de incetare conform art. 55 lit. b) din Codul muncii contractul de munca va putea inceta fara preaviz astfel cum stabilesc partile prin acord comun.

Daca salariatii nu solicita incetarea contractului, angajatorul va putea inceta cele doua contracte prin concediere individuala in temeiul art. 65 din Codul muncii dar numai cu perioada de preaviz.


"Avem doi angajati care sunt in pensie. Avem o problema financiara si nu mai este suficient de lucru. Intrebarea mea este cum putem inceta contractul de munca cu cele doua persoane? Este obligatoriu de a le acorda si preaviz? Sau doar o notificare din partea angajatorului de incetare a contractului de munca si care este temeiul legal si art. din Codul muncii, adica poate fi vorba de incetare contract cu acordul partilor?"


O astfel de concediere poate fi dictata de aparitia unor dificultati economice, dar si de numeroase alte cauze, cum ar fi tehnologizarea, digitalizarea, implementarea unor noi tehnici de management al resurselor umane, dar si restructurarea companiei. Asemeni unui organism viu, orice companie trece prin etape de modificare organizatorica, fuziune, divizare – fiecare dintre aceste operatiuni juridice putand determina desfiintarea de posturi. Dar concedierea individuala poate ascunde propriile capcane. Intr-adevar, Codul muncii nu impune aici decat conditia sa existe o cauza reala si serioasa – dar tocmai generalitatea acestor termeni a determinat o practica judecatoreasca neunitara.



Selectia salariatilor, in cazul unei concedieri individuale, se poate face potrivit oricaror criterii stabilite de catre angajator, cu conditia ca acestea sa nu fie arbitrare sau discriminatorii.

De exemplu, angajatorul ar putea concedia salariatii angajati cel mai recent (metoda „last in – first out”), ar putea concedia salariatii cu salariul cel mai mare (pentru a limita dificultatile financiare) sau ar putea utiliza rezultatele evaluarii periodice a salariatilor, concediindu-i pe cei care au obtinut cel mai mic punctaj.

Chiar daca in unitate nu exista organigrama, angajatorul poate decide desfiintarea unui post, fapt care va putea fi probat prin orice mijloc de proba. Dar daca in unitate exista organigrama, in caz de litigiu aceasta va trebui prezentata – inainte si dupa concediere, pentru a se proba desfiintarea reala a postului.

Posturile pot fi reinfiintate; nu exista nicio limita de timp pentru aceasta (in cazul unei concedieri individuale). Dar atentie la conditia cauzei reale si serioase pe care o impune Codul muncii: reinfiintarea imediata a posturilor, mai ales in conditiile in care salariatul concediat a contestat concedierea, poate fi interpretata de catre instanta ca proband absenta caracterului real si serios.
Nu exista obligatia de reangajare a celor concediati, in cazul unei concedieri individuale.

Concedierea individuala este definita ca fiind o concediere pentru motive care nu tin de persoana salariatului, constand in incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.

Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
In cazul concedierii individuale angajatorul nu are obligatia oferirii unui alt loc de munca salariatului si nici avizarea AJOFM.


ATENTIE!

Salariatul concediat are dreptul la un preaviz de minimum 20 de zile lucratoare (art. 75 din Codul muncii).
Preavizul se comunica salariatului anterior primei zile de preaviz. La expirarea perioadei de preaviz se comunica decizia de concediere.

Decizia de incetare a contractului individual de munca in temeiul art. 65 din Codul muncii se transmite in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) cel mai tarziu in ultima zi de preaviz.


 
Un articol oferit de specialistii de la PortalCodulMuncii >>>