Noutati privind concediul de crestere a copilului. Perioadele de CCC ar trebui luate in calcul in stabilirea concediului de odihna?

Potrivit art. 145 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, la stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.

Cu alte cuvinte, la intoarcerea dintr-un concediu medical sau de maternitate, salariatul/salariata va beneficia si de concediu de odihna, corespunzator perioadei cat a lipsit, ca si cum s-ar fi aflat la lucru. Pornind de la acest text, in practica s-a ridicat intrebarea daca nu cumva, prin analogie, si perioadele de concediu de crestere a copilului ar trebui luate in calcul in stabilirea concediului de odihna. Altfel spus, daca nu cumva parintele revenit dupa 2 ani de concediu de crestere a copilului ar avea dreptul si la concediul de odihna pentru acest interval.

Cu privire la acest subiect, instantele romanesti (in speta, Curtea de Apel Cluj) s-au adresat Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu o intrebare privitoare la modalitatea de interpretare a dispozitiilor Directivei europene privind timpul de  munca, nr. 2003/88.

In cauza C-12/17, Tribunalul Botosani si Ministerul Justitiei c. Maria Dicu, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a precizat ca situatiile in care suspendarea activitatii trebuie luate in calcul in stabilirea concediului de odihna se deosebesc de situatia salariatei aflate in concediul de crestere a copilului. Intr-adevar, in anumite situatii specifice in care lucratorul nu este capabil sa isi indeplineasca atributiile, in special din cauza unei absente pentru motiv de boala corespunzator justificate sau a unui concediu de maternitate, un stat membru nu poate conditiona dreptul la concediu anual platit de obligatia de a fi lucrat efectiv. Dar d-na Maria Dicu, salariata care a beneficiat de un concediu pentru cresterea copilului, nu se afla intr-o astfel de situatie specifica.

Situatia salariatului in concediu medical se deosebeste deci de cea a salariatului in concediu pentru cresterea copilului. Asadar, perioada de suspendare a contractului de munca, pentru concediu de crestere a copilului, nu se va lua in calcul in determinarea concediului de odihna, dupa revenirea parintelui la lucru.

In alta ordine de idei, atragem atentia ca veniturile din drepturi de proprietate intelectuala au fost reintroduse in baza de calcul a indemnizatiei de concediu de crestere a copilului prin Ordonanta de urgenta nr. 81/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 792 din 17 septembrie 2018. Ordonanta a reparat astfel o greseala intervenita cu prilejul modificarii Codului fiscal prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2018, cand veniturile din drepturile de proprietate intelectuala incetasera sa mai fie luate in calcul la stabilirea indemnizatiei de crestere a copilului.

Pentru persoanele carora li s-a stabilit cuantumul indemnizatiei lunare de crestere a copilului, fara a fi luate in calcul veniturile din drepturi de proprietate intelectuala realizate incepand cu data de 23 martie 2018, agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti au obligatia de a stabili noul cuantum in termen de 60 de zile de la depunerea documentelor doveditoare privind realizarea acestor venituri sau, dupa caz, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 81/2018, in cazul in care aceste documente sunt deja depuse.

 
Concediu crestere copil    

•     se acorda optional, la cererea oricaruia dintre parintii copilului;
•     este conditionat de realizarea de venituri impozabile o perioada de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului;
•     se acorda pe o perioada lunga de timp, respectiv pana cand copilul implineste 2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
•     poate fi efectuat numai dupa concediul de maternitate obligatoriu.

de Raluca Dimitriu