Modificarea Codului muncii: munca nedeclarata (III)

Codul muncii urmeaza sa se modifice, potrivit unui proiect de lege supus dezbaterii publice. Modificarile vor viza problema muncii nedeclarate: de la situatiile care constituie munca nedeclarata si pana la modul de sanctionare a acesteia. Proiectul vizeaza si revenirea la caracterul consensual al contractului de munca. Fireste, aceasta nu inseamna ca incheierea contractului in forma verbala sa nu fie sanctionata (contraventional sau chiar penal) doar ca nu prin sanctiunea nulitatii contractului.

Aceasta modificare produce efecte si asupra contractelor incheiate pe durata determinata. Astfel, in prezent, daca un contract se incheie pe durata determinata fara respectarea formei scrise, se va considera ca el este nul absolut. Potrivit proiectului, in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe durata determinata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc e proba. Cu alte cuvinte, absenta formei scrise nu va mai atrage nulitatea absoluta a contractului, ci doar pierderea beneficiului de a fi incheiat pe durata determinata. Se va reveni astfel la situatia anterioara anului 2011, cand daca dupa finele contractului incheiat pe durata determinata, salariatul era mentinut tacit la locul de munca, contractul sau se considera automat convertit intr-un contract pe durata nedeterminata.

O alta modificare prefigurata vizeaza dispozitiile art. 17 alin. (5) din Codul muncii, care ar urma sa aiba urmatorul cuprins:

”Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.

In prezent, modificarea unui contract individual de munca presupune incheierea unui act aditionale dupa producerea acesteia, mai exact in termen de 20 de zile. Potrivit proiectului, actul aditional va trebui incheiat si inregistrat anterior modificarii. Din pacate, proiectul nu rezolva si problema modificarilor intervenite prin contracte colective de munca, o problema care creeaza dificultati in practica. Intr-adevar, daca contractul colectiv aplicabil se modifica, ar urma ca toate contractele individuale sa fie modificate, la randul lor, prin act aditional, pentru a le alinia la prevederile contractului colectiv. Or, aceasta este si migalos, si inutil, de vreme ce oricum dispozitiile contractului colectiv (prin ipoteza, mai favorabile decat cele cuprinse pana acum in contractul individual) sunt obligatorii.  

Sunt supuse modificarii si dispozitiile art. 119 din Codul muncii, care vor avea urmatorul cuprins:

”Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru”.

In prezent, textul are in vedere obligatia de a tine evidenta orelor de munca, fara insa a preciza ca este vorba despre orele de munca prestate zilnic. Modificarea urmareste sa faca posibila monitorizarea cat mai clara a timpului zilnic de munca, indeosebi al salariatilor cu fractiune de norma (care nu pot presta ore suplimentare).