Retinerile din salariu

Modalitatea de efectuare a retinerilor din salariu si valoarea maxima a retinerilor ce pot fi efectuate sunt strict reglementate, atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila.

Astfel, art. 169 din  Codul muncii prevede ca nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

Retinerile din salariu pentru daunele cauzate de angajat pot fi efectuate numai daca instanta judecata constata printr-o hotarare definitiva si irevocabila datoria salariatului.

Cu toate acestea, Codul muncii prevede ca, in cazul care salariatul a provocat angajatorului o paguba a carei valoare nu depaseste suma de 3.750 lei – echivalentului in lei a 5 salarii minime brute pe economie – angajatorul va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii pagubei prin acordul partilor (art. 254 din Codul muncii). Termenul inauntrul caruia se va recupera contravaloarea pagubei nu poate fi mai mic de 30 de zile si curge de la momentul comunicarii notei de constatare si evaluare a pagubei.

Asadar, observam ca, desi Codul muncii permite partilor sa convina asupra recuperarii contravalorii unor pagube de valoare mica, retinerile din salariu pentru daunele cauzate de salariat pot fie efectuate de catre angajator numai in temeiul unei hotarari judecatoresti.


In cazul in care exista mai multi creditori ai salariatului, Codul muncii prevede urmatoarea ordine plata:

1)    obligatiile de intretinere

Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care infiaza si infiat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege (art. 516 alin. (1) din Codul Civil).


2)    contributiile si impozitele datorate catre stat

in calitate de platitor de salarii aveti obligatia sa calculati si sa virati lunar urmatoarele contributii obligatorii datorate de salariati:

- contributia individuala de asigurari sociale, in cota de 10,5% , aplicata la venitul salarial brut (inclusiv sporurile si adaosurile);
- contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 0,5%, aplicata la salariul de baza lunar;
- contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate, in cota de 5,5%, aplicata la venitul salarial impozabil.

De asemenea, va trebui sa retineti si sa virati lunar impozitul pe salarii datorat de salariati.

Retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.

3)    daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

Prin aceasta prevedere din Codul muncii se schimba ordinea de prioritate a creantelor prevazuta in Codul de procedura civila. Astfel, creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite se vor plati inaintea creantelor reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatati.

4)    acoperirea altor datorii

Prevederile din Codul muncii se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.

Potrivit prevederilor art. 864 din Codul de procedura civila, in cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

- creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
- cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
- creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
- creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
- creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
- creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
- creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
- creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
- creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
- alte creante.

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.









Marcel Vasile
Avocat colaborator,

de Legislatia Muncii