"In cazul in care un angajat are un avans luat, pe care nu il poate restitui la incetarea raportului de munca, dar in urma unui acord intre parti, angajatul restituie aceasta suma in mai multe transe, trebuie calculata suma bruta aferenta, pentru retinerea contributiilor? La recuperarea sumei integrale se face rectificativa la luna la care ramasese suma restanta(la ultimul stat de plata)? In cazul in care nu recuperam aceasta suma, trebuie facut un calcul invers pt suma bruta aferenta si plata contributiilor?"
Raspunsul specialistilor:
Regimul avansurilor spre decontare acordate nu beneficiaza de un cadrul legal propriu-zis, ci exista dispozitii care le reglementeaza in diverse acte normative.
Ce avantaje majore va aduce Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si Revisal?
o informare temeinica privind noutatile legislative, comentate si explicate profesionist, cu accent pe implicatiile lor mai putin evidente;
solutii clare, de neatacat, pentru situatiile frecvente cu care va intalniti legate de Codul muncii, salarizare, Revisal.
Ei bine, Revista Romana de Legislatia Muncii, Salarizare si Revisal vi le ofera pe amandoua! Si va scapa de stres, DETALII AICI >>>
In acest context, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie, potrivit prevederilor art. 256 din Codul muncii.
De asemenea, in raport cu efectuarea de retineri din salariu, de referinta sunt prevederile art. 169 alin. (1) din Codul muncii care prevad ca „nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege”. In aceste conditii, salariatul are posibilitatea platii lunare a sumei corespunzatoare la casieria societatii, pentru a acoperi sumele datorate, sau in baza unei intelegeri/acord intre cele doua parti, angajatorul va preleva din suma platita salariatului suma convenita.
Pe fond, acordarea avansurilor spre decontare semnifica de regula mandatul acordat de catre societate catre o terta persoana, administrator, salariat sau chiar o persoana din afara societatii sa efectueze in numele acesteia o operatiune care implica plata unei sume de bani pe care nu o efectueaza direct societatea. Ulterior, in urma executarii obligatiei, mandatarul prezinta inscrisurile constatatoare si restituie, daca este cazul, o parte din sumele incredintate.
Daca pentru salariati sursa mandatului este contractul de munca in temeiul caruia acestia executa pentru societate si operatiuni de plati, cadrul general este reprezentat de dispozitiile art. 2009 si urmatoarele din Codul civil referitoare la contractul de mandat.
Asadar, acordarea de avansuri in contul salariului presupune existenta unui contract individual de munca deja incheiat, insa societatea are posibilitatea sa utilizeze alte forme de acordare de sume catre persoane fizice, spre exemplu prin incheierea unui contract de imprumut, contractul trebuind sa cuprinda clauze privind restituirea imprumutului.
Astfel cum se prevede la art. 166 alin. (1) din Codul muncii, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz, rezultand ca acordarea de avansuri din salariu poate fi realizata in cadrul operatiunii de plata a salariilor sub forma de avans si lichidare. In cazul acordarii de avansuri din salariu care depasesc nivelul salariului lunar, cu rambursarea esalonata pe perioada ulterioara, ne aflam in prezenta acordarii unui imprumut.
Acordarea de imprumuturi in afara creditului bancar de catre societati constituite potrivit Legii 31/1990, este posibila si are ca temei prevederile art. 2158 alin. (2) din Codul civil potrivit carora atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare.
In conditiile in care societatea care acorda imprumutul salariatului nu constituie depozite cu scopul acordarii de imprumuturi operatiunea este admisa implicit si de legea bancara. Aceasta de altfel nu instituie restrictii exprese in acest sens, ci interzice activitatea de atragere de depozite dupa cum este subliniat in cadrul art. 5 alin. (1) din OUG nr. 99/2006.
Temeiul legal pentru incheierea unui contract de imprumut este reprezentat de prevederile art. 2158 - 2170 din Codul civil. Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie, dupa o anumita perioada de timp, aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.
In legatura cu tratamentul fiscal al imprumuturilor acordate salariatilor trebuie subliniat ca, potrivit art. 76 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, imprumuturile nerambursabile primite in legatura cu o activitate dependenta vor fi considerate avantaje impozabile prin cumulare cu celelalte venituri de natura salariala primite. Prin urmare, doar imprumutul care nu face obiectul restituirii sau rambursarii va fi considerat avantaj si supus impunerii, datorandu-se impozit pe salarii si contributii sociale obligatorii.
De asemenea, potrivit art. 76 alin. (4^1) lit. j), art. 142 lit. aa1) pct. 10, art. 157 alin. (2) si art. 220^4 alin. (2) din Codul fiscal reprezinta venit neimpozabil cumulat cu celelate venituri mentionate la art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal in limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat care nu se supune contributiilor sociale obligatorii, diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite. Asadar, pentru a nu genera venituri impozabile la nivelul salariatului, contractul va trebui sa cuprinda in mod expres clauze privind restituirea imprumutului.
Un raspuns oferit in martie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Salariat arestat preventiv de mai mult de 30 de zile. Conditii incetare CIMIntrebare: Avem un salariat arestat din luna mai 2026. Pentru ficare luna am suspendat si activat contractul. Astazi am vorbit cu avocata si are termen de judecata 11.11.2026. Cum e corect sa procedez pentru a nu mai suspenda si activa luna de luna contractul (in cazul in care este condamnat pot sa incetez contractul?)
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
CIM suspendat. Incetare de drept la data expirariiIntrebare: Va rog sa ne comunicati opina dumneavoastra cu privire la urmatoarea speta: - avem un salariat cu CIM pe termen determinat, data incetare CIM 15.10.2026; - la data curenta a prezentat un certificat de concediu medical pentru perioada 01.10.2026 - 31.10.2026; - mai mult nu are nici stagiu complet de cotizare 6/12 luni; intrebarea: mai poate fi incetat CIM, la data de 15.10.2026, sau se suspenda termenul pana la finalizarea CM.
vezi AICI raspunsul specialistilor <<