LEGISLATIAMUNCII.RO
Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, Raluca Turcan, a anuntat ca au fost adoptate principiile noii legi a salarizarii pentru bugetari, urmand ca toate ministerele sa vina cu propuneri de completare pentru fiecare familie ocupationala in parte, avand ca obiectiv eliminarea discrepantelor din reglementarile actuale.
“Prin Memorandumul adoptat astazi in sedinta de Guvern, am adoptat totodata principiile noii legi a salarizarii din sectorul public:
- Reanalizarea coeficientilor de ierarhizare pentru fiecare familie ocupationala de functii bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic si cel mai mare salariu de baza, si inmultirea coeficientilor cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare de 2.300 lei;
- Grile de salarizare pentru administratia locala;
- Sporuri plafonate la 20% din salariul de baza, la nivel individual;
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
250 Modele Fise de Post
- Revizuirea sistemului de acordare a sporurilor:
- Sporurile pentru conditii de munca la care expunerea este aceeasi, indiferent de functia detinuta, trebuie sa se acorde in cuantum fix, ca spor de pana la 25% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;
- In urma unei analize a sistemului de sporuri, vor fi mentinute doar cele relevante.
- Spor de performanta lunar, pentru angajatii cu rezultate deosebite”, a anuntat ministrul pe pagina sa de socializare.
Totodata, ministrul a reiterate ideea ca niciun venit nu se va reduce prin aplicarea noilor principii si a explicat care vor fi schimbarile la care sa se astepte bugetarii:
“Vor creste acele salarii care au fost mult lasate in urma prin inechitatile legislatiei adoptate in trecut;
- Salarizarea in sectorul public va deveni unitara, predictibila si vor fi in corelatie cu eficienta institutiilor publice.
- Sporurile vor reflecta efortul deosebit sau performanta, ele nu vor mai fi doar o modalitate mascata de a creste salariile.
Nu trebuie inventate sporuri pentru a creste artificial venitul, ci trebuie un salariu de baza care sa reflecte valoarea muncii”, a explicat ministrul Muncii.
Memorandum: Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizarii si elaborarii cadrul legal privind salarizarea personalului platit din fonduri publice:
Una dintre masurile prevazute in Programul de Guvernare 2020-2024 consta in “demararea unei ample evaluari a obiectivelor asupra criteriilor care stau la baza salarizarii in sistemul public, ca o conditie esentiala a imbunatatirii cadrului legislativ (Legea nr.153/2017). In acest sens, criterii precum complexitatea muncii trebuie evaluate, in mod obiectiv, fiind necesare corelarii intre munca si nivelul de salarizare din sistemul public. De asemenea, este nevoie de o evaluare a justetei cu care coordonarea de proiecte cu fonduri externe nerambursabile in administratia publica se reflecta in salarizarea intregului personal implicat direct in desfasurarea activitatilor, respectiv in indeplinirea sarcinilor uzuale de serviciu pentru care functionarii sunt remunerati din fonduri nationale”.
In aceste conditii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Finantelor propun demararea unei evaluari in domeniul salarizarii personalului platit din fonduri publice, in vederea reanalizarii si elaborarii cadrul legal privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
In acest sens, se propun o serie de principii care vor fi avute in vedere la elaborarea cadrului normativ privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, printre acestea numarandu-se:
- reanalizarea coeficientilor de ierarhizare pentru fiecare familie ocupationala de functii bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic si cel mai mare salariu de baza, si inmultirea coeficientilor cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare – 2300 lei;
- introducerea unor grile de salarizare pentru administratia publica locala, corespunzator functiilor publice si functiilor contractuale;
- plafonarea sporurilor la 20% din salariul de baza, la nivel individual;
- revizuirea sistemului de acordare a sporurilor:
- sporurile pentru conditii de munca la care expunerea la conditii de munca este aceeasi, indiferent de functia detinuta, se vor acorda in cuantum fix, ca spor de pana la 25% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;
- analiza tuturor categoriilor de sporuri, cu mentinerea numai a celor cu adevarat relevante;
- acordarea unui spor de performanta lunar, personalului care a realizat sau a participat direct la obtinerea unor rezultate deosebite in activitatea institutiei/autoritatii publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activitati cu caracter deosebit, a efectuat lucrari cu caracter exceptional ori a avut un volum de activitate ce depaseste in mod semnificativ volumul optim de activitate, in raport de complexitatea sarcinilor, in baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite;
- implementarea noului cadru legal pentru toate familiile ocupationale in acelasi timp, in scopul evitarii aparitiei unor noi dezechilibre in sistemul public de salarizare si al inlaturarii posibilitatii contestarii unor prevederi in fata instantelor de judecata.
In prezent, in sectorul bugetar se identifica o serie de discrepante salariale, unele aparute in urma aplicarii legislatiei anterioare privind salarizarea personalului bugetar, iar altele identificate dupa data aparitiei Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, respectiv luna iulie 2017, ca urmare a modificarilor legislative succesive ale Legii-cadru in vigoare in Parlament, prin care unele categorii de personal au fost favorizate in raport cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar.
Mai mult decat atat, o serie de discrepante au aparut si ca urmare a efectelor unor hotarari judecatoresti definitive, prin care au fost acordate anumite drepturi salariale pe legislatia anterioara Legii-cadru nr.153/2017.
La nivelul administratiei publice locale se identifica o serie de dezechilibre salariale intre unitatile administrative-teritoriale de nivel similar, in conditiile in care nivelul de salarizare al personalului pentru fiecare in parte se stabileste prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Acest lucru a condus, pe de o parte, la existenta unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeasi functie in cadrul administratiei publice locale, iar pe de alta parte, la rasturnarea ierarhiilor firesti pe nivele de complexitate a activitatii in administratia publica – respective administratie publica centrala, administratie publica teritoriala si abia pe a treia pozitie administratia publica locala. Aplicarea legii a dus la situatia in care unele salarii de baza din administratia publica locala sunt mai mari decat salariile din administratia publica centrala.
Cat priveste plafonarea la 30% din suma salariilor de baza, a sporurilor acordate personalului bugetar pe ordonator de credite, in prezent, exista sectoare de activitate care sunt exceptate de la acest plafon de sporuri, ceea ce determina acordarea unui numar mai mare de sporuri pentru aceste categorii bugetare, in detrimentul altor categorii de personal bugetar care nu pot depasi acest plafon.
In acest sens, exista exceptii pentru institutiile din sistemul sanitar si de asistenta sociala si cele din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, pentru care suma sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor si indemnizatiilor, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor de functie/salariilor de functie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional detinut, gradatiilor si a soldelor de comanda/salariilor de comanda si a indemnizatiilor lunare, dupa caz.
Deoarece determinarea sporurilor se face in raport cu salariul de baza se creeaza o situatie discriminatorie, unele functii beneficiind de un cuantum al sporurilor cu mult mai mare decat altele, cu toate ca activitatea se desfasoara in aceleasi conditii, iar expunerea la conditii periculoase sau vatamatoare este aceeasi, indiferent de functia detinuta.
Scopul elaborarii noului cadru normativ privind salarizarea personalului platit din fonduri publice vizeaza eliminarea discrepantelor salariale existente in prezent in sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor functiilor in cadrul domeniilor de activitate, precum si intre domenii de activitate, precum si instituirea unui sistem de stimulare a performantei.
Propunerile formulate vor fi analizate si din punct de vedere al impactului financiar, prin raportare la plafoanele cheltuielilor de personal stabilite prin legea nr.14/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2021.
Fata de cele prezentate, este necesar ca ministerele corespunzator familiilor ocupationale de functii bugetare sa transmita in termen de 30 de zile, propuneri si observatii de imbunatatire a legislatiei privind salarizarea in domeniul de competenta, in vederea reasezarii politicilor salariale in conformitate cu principiile prezentate in acest Memorandum.
Facem precizarea ca activitatile vor demara cu consultarea ordonatorilor principali de credite, corespunzator familiilor ocupationale de functii bugetare, iar pe parcursul desfasurarii etapelor de lucru, se va discuta si cu ceilalti actori implicati, respectiv confederatiile sindicale reprezentative si structurile asociative.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
