Un proiect publicat de Ministerul Finantelor propune
suspendarea deductibilitatii cheltuielilor cu educatia timpurie, respectiv 1.500 de lei pe luna pentru crese sau gradinite pana la 31 decembrie 2021.
"Legea nr. 239/2020 a fost adoptata fara a fi precizate sursele de finantare pentru masurile fiscale instituite si fara a prezenta niciun fel de estimari asupra impactului bugetar la momentul adoptarii. Conform estimarilor ulterioare ale Ministerului Finantelor, mecanismul actual de scadere a plafonului fiscal de 1.500 lei/luna pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de 4,5 miliarde lei, ceea ce ar presupune o crestere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, pana la 7,56% din PIB, cu impact atat din perspectiva spatiului fiscal restrans determinat de masurile curente de sustinere si stimulare economica pe fondul pandemiei Covid-19, cat si din perspectiva procedurii de deficit excesiv in care se afla Romania, ajustarea fiscal-bugetara fiind o conditie necesara pentru accesarea fondurilor alocate tarii noastre din Mecanismul pentru Redresare si Rezilienta", se arata intr-un comunicat recent, citat de Agerpres.
De asemenea, Ministerul Finantelor a lansat un apel la dialog deschis catre reprezentantii Senatului Romaniei si ai Camerei Deputatilor, exprimandu-si disponibilitatea de a oferi asistenta in vederea rectificarii prevederilor Legii nr 239/2020, astfel incat aceasta sa fie clara, echitabila si aplicabila, in contextul in care s-a semnalat de catre contribuabilii interesati/organizatiile profesionale interesate de accesarea facilitatii fiscale privind educatia timpurie, cat si organele fiscale, si chiar parlamentari, ca noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor.
Un motiv in aceasta privinta, arata aceeasi sursa, a fost reprezentat de faptul ca "nu sunt definite categoriile de unitati eligibile care ofera servicii de educatie timpurie, conform legislatiei in vigoare, in conditiile existentei unei multitudini de categorii furnizori de educatie timpurie", precum unitati alternative de invatamant: Montessori, Waldorf, "after-school"-uri, cluburi ale copiilor etc, cu forme diferite de organizare juridica, respectiv asociatii, fundatii, societati.
De asemenea, Ministerul Finantelor a atras atentia asupra faptului ca nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, in conditiile in care in practica exista o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educatie timpurie.
In plus, reglementarile nu stabilesc modalitatea de suportare/decontare de catre angajator a cheltuielilor cu educatia timpurie si nici documentele justificative corespunzatoare. De asemenea, nu este specificata modalitatea de fractionare a plafonului de 1.500 lei/copil intre angajatorii parintilor si/sau intre angajatorii aceluiasi parinte.
Printre reglementarile care lipsesc se numara si modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, in corelatie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual), respectiv cazul angajatorilor care inregistreaza pierdere.
Mai mult, conform sursei citate, “masurile fiscale instituite de Legea nr. 239/2020 au un caracter discriminatoriu prin raportare la diferite categorii de angajati care au alti angajatori decat persoanele juridice platitoare de impozit pe profit, cum sunt: platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor, platitorii de impozit specific unor activitati sau institutiile publice, precum si in cazul angajatorilor care obtin venituri din activitati independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale”.
Mai mult, masurile fiscale instituite de Legea nr 239/2020 privind acordarea de ajutor pentru educatia timpurie se refera la faptul ca, atat taxa pe valoarea adaugata, cat si accizele sunt impozite indirecte reglementate la nivelul Uniunii Europene prin directive care sunt obligatorii pentru toate statele membre si in cazul acestora nu se pot acorda alte facilitati fiscale decat cele prevazute in mod expres de respectivele directive.
Astfel, deductibilitatea cheltuielilor cu educatia timpurie, respectiv 1.500 de lei pentru crese sau gradinite, se va suspenda pana la finalul anului.
"Aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1) si i2), art. 76 alin. (4) lit. x) si art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda, incepand cu data de 1 aprilie 2021 si pana la data de 31 decembrie 2021, inclusiv", se spune in proiectul de act normativ.
Pe
perioada suspendarii, in cazul cheltuielilor pentru functionarea creselor/gradinitelor aflate in administrarea contribuabililor se reglementeaza regimul fiscal aplicabil inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2020 respectiv de cheltuieli sociale deductibile, la calculul rezultatului fiscal, in limita de 5% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Varsta de pensionare. Data incetare CIMIntrebare: Salariata nascuta in 23 iulie 1962, indeplineste conditiile de pensionare limita de varsta luna aceasta, octombrie 2024. Va rog, sa-mi spuneti, cu ce data trebuie sa incetez CIM, avand in vedere ca la femei varsta de pensionare este diferita?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Concediu de odihna in functie de vechimeIntrebare: Ma puteti ajuta cu o nelamurire privind acordarea zilelor concediu pt angajati, in functie de vechimea in munca? Este aceasta o posibilitate sau o obligativitate pentru angajatori? Vechimea in munca Durata minima a concediului de odihna normal (in zile lucratoare) pana la 5 ani 21 zile de la 5 la 10 ani 22 zile de la 10 la 15 ani 23 zile de la 15 la 20 ani 24 zile peste 20 ani 25 zile
vezi AICI raspunsul specialistilor <<