Retinerile din salariu: cum se pot face potrivit legii

Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila. Dispozitii speciale privind retinerile din s alariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala.  

Atentie: Potrivit art. 164 din Codul muncii „Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege“.

Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii, celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite. Mai mult, retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu, ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Codul muncii nu mai retine prevederile referitoare la raspunderea materiala sau la decizia de imputare si angajamentul de plata. Daca salariatul va prejudiciaza, acoperirea acestui prejudiciu nu se va mai putea face direct prin retineri din salariu.

Ce este de facut intr-o asemenea ipoteza, daca angajamentul de plata pe care salariatul consimte sa il semneze nu mai constituie titlu executoriu, astfel incat nu veti putea face retineri din salariu in temeiul lui?

Sfatul nostru: Art. 164 din Codul muncii interzice retinerile din salariu care au un alt temei decat hotararea judecatoreasca. Asadar, trebuie sa va adresati instantei chiar daca salariatul este de acord sa acopere prejudiciul. Aceasta inseamna pierdere de timp si de bani. In practica, angajamentul de plata este in continuare utilizat, dar nu ca titlu executoriu, ci ca proba – pe care o veti putea ulterior utiliza in instanta – cu privire la intinderea prejudiciului si acordul salariatului de a-l acoperi.

Singura modalitate prin care prejudiciul s-ar putea acoperi fara sa va adresati instantei ar if achitarea sumei de catre salariat in mod direct, deci dupa ce salariul i-a fost eliberat integral. Salariatul achita suma independent de momentul platii salariului, din banii aflati deja in patrimoniul sau.

40 Modele de Regulament Intern

Vezi AICI detalii

Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Codul Muncii republicat si actualizat la zi

Vezi AICI detalii

Desi imperfecta, aceasta solutie este utilizata in practica, pentru a evita apelul la organelle judecatoresti de cate ori exista un prejudiciu, iar partile sunt de acord cu privire la acoperirea lui. De altfel, regula in materie de plata este „plata se executa de buna voie. Numai prin exceptie se poate executa silit“. Asemenea solutie nu face decat aplicarea acestei reguli.

In sfera regulilor generale referitoare la retinerile salariale, prevederile alin. (4) al art. 164 din Codul muncii impun limitarea tuturor retinerilor din salariu in fiecare luna la jumatatea salariului net.

In cazul in care asupra venitului din salarii al angajatului sunt infiintate popriri de catre mai multi creditori, Codul muncii stabileste urmatoarea ordine de distribuire a sumelor retinute:

1) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei

Potrivit art. 84 din Codul familiei, obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, adoptator si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre alte persoane in cazurile prevazute de lege.  

2) contributiile si impozitele datorate catre stat

Sunt considerate ca fiind datorate „catre stat“ in prezent obligatiile fata de bugetul general consolidat si obligatiile fata de alte bugete (de exemplu bugetele locale la care salariatul datoreaza impozite si taxe locale). In acelasi timp, chiar daca din formularea riguroasa lipsesc taxele (cum sunt, de exemplu, taxele datorate autoritatilor administratiei publice locale – taxa pentru detinerea de autovehicule), au acelasi regim ca si celelalte obligatii fiscale.

In calitate de platitori de salarii, aveti obligatia sa calculati, sa retineti si sa virati lunar, dar si trimestrial sau anual, incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul pe salariile platite angajatilor. Periodicitatea retinerilor este determinata de statutul angajatorului, astfel ca, prin derogare de la obligatia de plata lunara, plata impozitului se realizeaza:

  ● trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre contribuabilii care au statut de microintreprindere in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;

● anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice

In situatia in care sunt constatate elemente care determina modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de calcul a impozitului pe salariu, pentru care calculul impozitului lunar pe salarii a fost deja efectuat, angajatorul va proceda astfel:

– va recalcula drepturile respective pentru luna la care se refera;

– va stabili diferentele de impozit constatate pentru luna la care se refera;

– va influenta cu diferentele de impozit rezultate in sensul majorarii sau diminuarii impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:  

– impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;

– impozitul neretinut se retine de angajator din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.  

3) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

Potrivit legii, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sunt plasate pe un loc privilegiat, imediat dupa cheltuielile de executare, si inaintea daunelor cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite. Codul muncii, prin enumerarea lacunara a ordinii de prioritate, inverseaza ordinea celor doua obligatii de plata ale salariatului;

4) acoperirea altor datorii

Prevederile Codului muncii se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Astfel, potrivit art. 167 din Codul de procedura fiscala, consideram ca din concursul a doua acte normative prevaleaza prevederile art. 167 din Codul de procedura fiscala, republicat in Monitorul Oficial nr. 513 din 31 iulie 2007.

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

– creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;

– creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

– creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

– creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii;

– creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

– creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

– creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

– creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

– alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

De asemenea, prevederile art. 164 din Codul muncii se completeaza cu cele ale art. 409 din Codul de procedura civila.

Ca urmare, limitele retinerilor sunt urmatoarele:   

● pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;

● pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

In ceea ce priveste notiunea de „venit lunar net“, tindem sa consideram ca legiuitorul s-a referit la castigul salarial, care-i ramane salariatului dupa efectuarea tuturor retinerilor 

Atentie: Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.  

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.