In acest sens, preocuparea permanenta a celor implicati in aceasta activitate (lucratori desemnati, servicii interne si externe) trebuie orientata in directia consilierii si constientizarii angajatorilor cu scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor care pot fi expusi la un moment dat unui potential risc de accidentare.
In cazul unui angajator care nu este constient de rolul pe care il are (din ignoranta, necunoastere sau rea-vointa) poate fi antrenata raspunderea patrimoniala. Din analiza cauzelor producerii unor accidente de munca s-a constatat ca, in numeroase cazuri, acestea s-au datorat necunoasterii si/sau neaplicarii prevederilor de securitate si sanatate in munca.
Caderea de la acelasi nivel constituie o cauza destul de frecventa a accidentelor de munca cu incapacitate temporara de munca.
Alunecarea si impiedicarea pot avea consecinte grave provocand vatamari corporale precum entorse, fracturi de membre sau comotii cerebrale cu incapacitate de cel putin 30 de zile.
De cele mai multe ori, angajatorii nu au luat masuri pentru a elimina riscul de alunecare pe pardosele umede, nu au curatat caile de circulatie acoperite de gheata sau zapada, nu au furnizat salariatilor incaltaminte adecvata, nu au asigurat o semnalizare de securitate a locurilor de munca sau a cailor de acces etc.
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
In conditiile in care accidentul s-a produs ca urmare a conduitei sau omisiunii angajatorului care nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege, se pune in discutie antrenarea raspunderii patrimoniale a acestora. Conform art. 253, alin. (1) din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul. In cazul refuzului angajatorului, salariatul se poate adresa instantelor de judecata.
Pe de alta parte, potrivit art. 44 din Legea nr. 319/2006, a securitatii si sanatatii in munca, angajatorii raspund patrimonial pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite in totalitate prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.
...citeste continuarea pe PortalSSM >>>