Modificarile din Codul Fiscal vor avea un efect negativ. Scaderea investitiilor straine si a crearii locurilor de munca

Trecerea contributiilor sociale in seama salariatilor si restul masurilor fiscale ingrijoreaza mediul de afaceri, in contexul in care acestea ar putea produce dezechilibre majore pe piata muncii din Romania. De asemenea, ar putea afecta serios economia tarii, iar bugetul de stat nu va avea de castigat.

Asociatia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri - ABSL Romania-  a analizat Proiectul de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea si completarea legii nr 227/2015 privind Codul Fiscal si considera ca implementarea acestora poate afecta negativ competitivitatea Romaniei pe plan international in cadrul industriei reprezentate de asociatia noastra, descurajand si mai mult investitiile straine in acest domeniu - dupa inregistrarea unui declin al acestora de 17% in primele 8 luni ale anului 2017, conform statisticilor Bancii Nationale.

De asemenea, consideram ca procesul privind transparenta decizionala si consultarea cu mediul de afaceri, precum si introducerea unor schimbari in legislatia fiscala, cu un termen de implementare de minim 6 luni, potrivit principiului predictibilitatii si stabilitatii statuate in Codul Fiscal, este mai potrivit in acest caz, decat adoptarea unei Ordonante de Urgenta.

Industria serviciilor pentru afaceri contribuie semnificativ la cresterea economica a Romaniei, activand cu peste 250 de companii (120.000 de angajati) si reprezentand aproximativ 2% din PIB-ul Romaniei. Aceasta industrie inregistreaza o dezvoltare sustinuta, proiectiile de crestere anuala fiind de 15%-20% pentru urmatorii ani, in conditii de stabilitate legislativa si politica - conform studiului de anul acesta al industriei, realizat de KPMG pentru ABSL.

Companiile membre ABSL considera ca predictibilitatea mediului de afaceri este un factor cheie al cresterii economice, iar modificarea brusca si semnificativa a programului fiscal, fara consultari cu mediul de afaceri sau fara studii aprofundate de impact, prezinta motive de ingrijorare cu privire la economia romaneasca in ansamblu, cu efecte imediate asupra dezvoltarii industriei noastre si crearii de noi locuri de munca.


Astfel, cu privire la propunerile proiectului de OUG, ABSL considera:

1.Transferarea contributiilor sociale din sarcina angajatorului in sarcina angajatului este inoportuna din urmatoarele rationamente:

-Aceasta modificare a legislatiei nu are niciun impact pozitiv asupra incasarilor bugetare.

-Nu poate fi garantata mentinerea castigurilor nete ale salariatilor la nivelul actual, in vederea compensarii schimbarii de legislatie in mediul privat. Acest lucru poate conduce la dezechilibre pe piata fortei de munca intre companiile de stat (unde Guvernul poate controla/impune mentinerea salariilor nete) si cele private.

2.Relaxarea impozitarii pentru anumite categorii de contribuabili (PFA) este binevenita pe termen lung, intrucat sustine antreprenoriatul, care este esential in stimularea cresterii economice pe termen lung, insa ar trebui facuta o analiza holistica a impactului propunerilor, intrucat acestea ar putea stimula utilizarea abuziva a acestor structuri ca alternative la contractul de munca, avand efecte negative insemnate asupra incasarilor bugetare.

3.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

Consideram ca mentinerea caracterului optional al platii impozitului pe venit, respectiv profit, este necesara, in limita unor criterii clar definite, intrucat:

-Aproximativ 80% dintre companiile din Romania inregistreaza o cifra de afaceri inferioara pragului de 1 mil EUR, iar o buna parte dintre acestea evolueaza la limita profitabilitatii, indeplinind insa un rol fundamental in crearea locurilor de munca si plata taxelor aferente catre stat.

-Ca urmare a noilor propuneri din partea Guvernului, toate companiiile care inregistreaza o rata a profitului inferioara pragului de 6% vor plati un impozit mai mare decat cel prezent, existand astfel riscul cresterii numarului de insolvente cu toate efectele acesteia: blocajul financiar, cresterea somajului si scaderea incasarilor bugetare aferente.

-Eliminarea conditiei ca 80% din venituri sa provina din afara sferei activitatilor de consultanta, coroborat cu presiunile expuse mai sus poate stimula abuzul folosirii acestor structuri ca forma alternativa de remuneratie pentru activitatile dependente.

-Anumite activitati cu ciclu lung de productie, cum ar fi constructiile, proiectele din industria petrolului sau chiar productia de software nu prezinta o corelatie anuala intre venituri si cheltuieli, inregistrand pierderi in primii ani ai proiectelor mari si profit dupa livrarea acestora.

Prin aplicarea noilor prevederi, aceste companii nu vor putea utiliza pierderea fiscala din primii ani ai proiectelor in anii fiscali ulteriori, in care se culeg roadele muncii anterioare. Astfel, aceste companii vor fi nevoite sa bugeteze o rata mai mare a profitului, riscand sa devina necompetitive pe piata internationala si sfarsind prin a plati mai putine taxe la bugetul de stat – a se vedea si paragraful privitor la impozitarea angajatilor din industria IT, un alt factor care va impacta negativ competitivitatea firmelor romanesti producatoare de software pe plan international, cu efecte negative in incasarile bugetare.

4.Noile reglementari vor afecta negativ venitul net al angajatilor din industria de IT, prin aplicarea noii cote de impozitare cu 10%.

Mentionam ca, in ultimii ani, aceasta industrie a cunoscut o dezvoltare fulminanta prin retinerea fortei de munca inalt calificate in Romania tocmai ca urmare a interventiei salutare a statului, prin scutirea impozitarii pentru aceasta categorie de salariati – contribuind astfel semnificativ la cresterea incasarilor bugetare.

Cererea de forta de munca in acest domeniu pe piata internationala este imensa, iar mobilitatea fortei de munca in secolul 21 este extrem de mare.

Este astfel clar ca aceste resurse extrem de valoroase pentru economia romaneasca vor fi acum profund dezavantajate, iar migrarea lor (impreuna cu proiectele coordonate de acestea) catre destinatii mai atractive va fi semnificativ sporita, avand un potential efect negativ in cascada asupra incasarilor bugetare.

Astfel, ABSL considera ca operarea in conditii de risc ridicat si impredictibilitate va face din ce in ce mai dificila atragerea de noi proiecte pe piata romaneasca si promovarea Romaniei ca destinatie atractiva si competitiva pentru investitorii din aceasta industrie.  

Ca urmare a celor expuse mai sus, propunem reconsiderarea imediata a acestor masuri si dezbaterea lor cu reprezentantii mediului de afaceri, ABSL asigurand Guvernul ca va aloca resurse pentru grupuri de lucru in dezbaterea acestor teme si va veni cu propuneri concrete ca alternative viabile la asigurarea cadrului legislativ propice dezvoltarii industriei noastre si economiei Romaniei.  


Sursa: Mediafax