Ministerul Muncii: nu se vrea desfiintarea Unitatilor Protejate Autorizate

Guvernul Romaniei nu a adoptat niciun act normativ prin care Unitatile Protejate Autorizate (UPA) sa fie desfiintate si nici nu a ingradit accesul acestora la contracte rezervate cu institutiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016, privind achizitiile publice, in concordanta cu Directiva 2014/24/UE.

Mentionam ca ulterior adoptarii OUG 60/2017, la Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Dizabilitati din subordonarea Ministerului Muncii si Justitiei Sociale au fost depuse opt noi cereri de autorizare a unor Unitati Protejate.

Menirea  Ordonantei de Urgenta a Guvernului  nr. 60/2017, pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cat mai multe persoane cu handicap, atat in sectorul public, cat si in cel privat, prin cresterea obligatiei de plata, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe tara, pentru fiecare persoana cu handicap neangajata, de catre angajatorii care au mai mult de 50 de angajati, in cazul in care acestia nu angajeaza cel putin 4% persoane cu dizabilitati din numarul total de lucratori.

Anterior Ordonantei nr. 60/2017, institutiile cu peste 50 de lucratori care nu angajau cel putin 4% persoane cu handicap puteau opta in a plati 50% din salariul minim brut pe tara, aferent numarului de persoane cu dizabilitati neangajate, catre stat sau a cumpara produse de la Unitatile Protejate Autorizate. Institutiile pot incheia, in continuare, contracte cu Unitatile Protejate Autorizate, dar plata acestora nu trebuie facuta din sumele datorate cu destinatie speciala, ca urmare a neangajarii persoanelor cu dizabilitati. Cu titlu de exemplu, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale are un contract incheiat cu o Unitate Protejata Autorizata, pentru servicii de curatenie, contract care este mentinut si dupa aparitia OUG nr. 60/2017.

Sumele astfel colectate vor fi folosite, in mod direct, pentru marirea considerabila a prestatiei sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilitati din Romania.  

Concret, aceeasi OUG nr. 60/2017 prevede cresteri ale prestatiei sociale in doua trepte, de la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Cele mai mari cresteri, de 135%, sunt pentru copiii cu handicap grav, care primesc astazi 106 lei/luna (23,5 euro) si vor primi 250 de lei/luna (55,5 euro) de la 1 ianuarie 2018 si inca 28% de la 1 iulie 2018, adica 500 de lei/luna (111,1 euro). Copii cu handicap accentuat, care, in prezent, au o prestatie sociala lunara de 79 de lei (17,5 euro) vor ajunge la 150 de lei (33,3 euro) la 1 ianuarie 2018 si 175 lei (38,8 euro) la 1 iulie 2018. Si adultii cu handicap grav vor beneficia de cresteri ale prestatiei sociale, de la 340 de lei (75,5 euro), la 450 de lei (100 de euro) si 500 de lei (111 euro), la i ianuarie, respectiv 1 iulie 2018. Adultii cu handicap accentuat, care primesc, in prezent, 272 de lei/luna (60,4 euro), vor ajunge la 350 de lei/luna (77,7 euro) la 1 ianuarie 2018 si la 375 lei/luna (83,3 euro) la 1 iulie 2018.  

Masurile au fost adoptate dupa ample verificari ale Ministerului Muncii si Justitiei Sociale, in urma carora s-a constatat ca actuala legislatie nu si-a atins scopul, in contextul in care toate cele 732 de Unitati Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap si 124 persoane cu invaliditate gradul III, adica 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilitati. Asta in contextul in care in Romania sunt angajate, in total, 33.449 de persoane cu dizabilitati, dintre cele peste 700.000 cu drept de munca.

Concret, dintre cele 732 de unitati protejate autorizate, 181 au un singur angajat cu dizabilitati, iar 172 au mai putin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilitati au o norma de lucru de 5 ore pe saptamana (din 40 posibile), adica o ora pe zi. Implicit, salariul este aferent numarului de ore lucrate, de unde rezulta ca societatile i-au angajat doar pentru a deveni UPA si a avea un regim preferential, iar banii obtinuti din contractele astfel incheiate nu aduc beneficii reale si persoanelor cu dizabilitati. O alta practica descoperita a fost aceea de a infiinta asa-numite sectii protejate in cadrul societatilor comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu 2 ore/saptamana, doar pentru ca societatea comerciala sa poata efectua activitati comerciale mascate.

Astfel, daca la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilitati angajate in 280 de unitati protejate, in 2016 erau autorizate 732 de unitati protejate cu un numar de 2021 persoane cu dizabilitati angajate. In timp ce numarul unitatilor protejate a s-a triplat in perioada 2008-2016, numarul persoanelor cu dizabilitati angajate in aceasta forma de munca protejata a crescut cu mai putin de 1.000 de salariati.

Nu in ultimul rand, unitatile protejate au deviat de la scopul initial si prin faptul ca nu efectueaza activitati de productie, prin care sa valorifice real aptitudinile si competentele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizeaza activitati de intermediere de bunuri.

In plus, anvelopa financiara la care aveau acces unitatile protejate si care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilitati in firme si institutii publice era de 430.305.000 lei (aproximativ 100 milioane de euro). Mai mult, daca impartim aceasta suma la cele 2021 persoane cu dizabilitati din unitatile protejate vom obtine valoarea de 220.150 lei, suma reprezentand o aproximare a finantelor disponibile anual pentru fiecare persoana cu dizabilitati inclusiv costul factorilor de productie. Aceasta suma nu s-a distribuit catre persoanele cu dizabilitati angajate, ci in castigurile patronilor care nu au dizabilitati. In realitate, persoanele cu dizabilitati angajate au un salariu minim pe economie, corespunzator normei de lucru fractionate cu care sunt angajate. Aceasta forma protejata de angajare s-a transformat intr-o forma de business cu castiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau presedintilor de fundatii si organizatii care nu au o dizabilitate. Exista UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse intre 2 si 4,5 milioane de euro, conform propriilor rapoarte anuale).

Mai mult, persoanele cu dizabilitati sunt decuplate de la procesul de luare a deciziilor in unitatile protejate, facand rareori parte din conducerea acestor unitati, ceea ce a dus, practic, la aparitia unor „speakeri” in numele lor, in locul lor si, cel mai important, fara a-i consulta. In aceasta categorie regasim patroni care nu sunt nici persoane cu dizabilitati, nici parinti ai copiilor sau adultilor cu dizabilitati, care, in 90% din cazuri, nu s-au consultat cu persoanele cu dizabilitati sau cu organizatii ale persoanelor cu dizabilitati, inainte de a expune punctul lor de vedere in cadrul unor intalniri cu diversi factori decizionali.

Masura decisa de Guvern transpune in practica principiile Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York in 2006 si ratificata de Romania prin Legea nr. 221/2010.

Reiteram ca Unitatile Protejate Autorizate (UPA) nu se desfiinteaza, ci beneficiaza, in continuare, de posibilitatea de a incheia contracte rezervate cu institutiile de stat, pe o procedura simplificata de achizitii publice, tocmai pentru faptul ca au angajate persoane cu dizabilitati.

Reamintim ca angajatorii care aduc persoane cu dizabilitati in campul muncii beneficiaza de subventii din partea statului, potrivit Legii   nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede la ART. 85: (1) ”Angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, someri in varsta de peste 45 de ani, someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale, someri de lunga durata sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma in cuantum de 900 lei, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 18 luni. (2) De facilitatile prevazute la alin. (1) beneficiaza si angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, si-au indeplinit obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, precum si angajatorii care nu au aceasta obligatie legala, daca incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin raporturile de munca sau de serviciu cel putin 18 luni.

In acest context nu intelegem abordarea gresita a OUG nr. 60/2017, atata vreme cat intentia Guvernului Romaniei este tocmai aceea de a oferi si mai mult sprijin tuturor celor peste 750.000 de persoane cu dizabilitati.


Sursa: Ministerul Muncii