- performanta scazuta in munca – greseli, lipsa de decizie, semne de oboseala, rezistenta la schimbare;
- lipsa implicarii – pierderea interesului pentru munca, pasivitate, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor din motive medicale;
- comportament agresiv – iritabilitate, criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism;
- comportament negativ – nervozitate, certuri, ton necorespunzator, refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur.
Tulburarile demonstrate ca fiind corelate cu expunerea prelungita la factori de risc psihosociali includ:
- afectiunile coronariene (angina, infarctul miocardic);
- hipertensiunea arteriala;
- unele forme de cancer;
- artrita reumatoida;
- diabetul;
- sindromul colonuluin iritabil;
- depresia;
- tulburarile anxioase si obsesiv-compulsive;
- ulcer gastric si duodenal;
- sindromul oboselii cronice.
Expunerea la factori de risc psihosociali pe o durata lunga de timp poate conduce la instalarea asa-numitei stari de "stres cronic".
Stresul cronic este caracterizat prin vulnerabilitate emotionala, stari emotionale negative persistente, hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ.
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Pentru ca stresul poate conduce la accidente de munca sau imbolnaviri profesionale, angajatorul are obligatia:
- sa identifice factorii de risc psihosociali;
- sa stabileasca persoanele care pot fi afectate de stres si in ce mod;
- sa evalueze riscurile psihosociale;
- sa adopte masuri de eliminare sau reducere a stresului la locul de munca.