Cumulul calitatii de PFA cu alte calitati. PFA si pensionar. PFA si somer. PFA si salariat

Gabriela Dita
Gabriela Dita
05 Martie 2015
05 Martie 2015
Gabriela Dita
Gabriela Dita
PFA si pensionarPFA si somerPFA si salariatcumul pfa cu alte calitaticumul pfaactivitati cumul pfa
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
PFA si pensionar
 
Potrivit art. 118 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, pot avea si calitatea de persoana fizica autorizata urmatoarele categorii de pensionari:
 
  • pensionarii pentru limita de varsta;
  • nevazatorii;
  • pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate pentru jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;
  • copiii, pensionari de urmas;
  • sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut.
 
PFA si somer
Conform art. 34 alin. (1) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj, somerii prevazuti la art. 17 alin. (1) beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;
b) nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
c) nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;
d) sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.

Astfel, una din conditiile impuse de lege pentru ca o persoana sa poata beneficia de indemnizatia de somaj este aceea de a nu realiza venituri. Cel mult pot fi realizate venituri din activitati autorizate potrivit legii mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare (mai mici de 500 de lei).

Potrivit art. 15 alin. (2) din Norma metodologica de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, prin activitati autorizate potrivit legii se intelege:
a) activitatile economice desfasurate de persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale si/sau intreprinderi familiale conform legii;
b) exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozitiilor legale speciale;
c) exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de catre zilieri;
d) activitati desfasurate de persoane fizice in urma carora se realizeaza venituri din agricultura, silvicultura sau piscicultura conform art. 71 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) activitati in urma carora se realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor conform art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare."
In consecinta, o persoana fizica autorizata poate beneficia de indemnizatie de somaj daca realizeaza venituri lunare mai mici de 500 de lei.
 
PFA si salariat
 
O persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

Aceasta prevedere este cuprinsa in art. 17 alin. (2) din OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.
 
Atentie!
Cumulul este posibil cu respectarea obligatiei salariatului de a nu-l concura pe angajatorul sau.
Toti salariatii din unitate au obligatia generala de fidelitate in raport cu angajatorul lor, inclusiv bligatia de a nu-l concura, fara sa fi incheiat pentru aceasta niciun contract special și fara a fi indemnizati suplimentar.
Dupa incetarea contractului individual de munca obligatia de neconcurenta subzista daca in contractual individual de munca a fost inserata o clauza de neconcurenta.

Astfel, potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia și cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.

Clauza de neconcurenta iși produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care iși produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum și aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

Clauza de neconcurenta iși poate produce efectele pentru o perioada de maximum  2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizatiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.

De asemenea, clauza de neconcurenta nu iși produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.

Practicile de neconcurenta loiala sunt interzise atat inainte cat si dupa incetarea contractului individual de munca chiar in lipsa unei clauze de neconcurenta.

In acest sens, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale prevede ca, constituie concurenta neloiala, in sensul prezentei legi, practicile comerciale ale intreprinderii care contravin uzantelor cinstite si principiului general al buneicredinte si care produc sau pot produce pagube oricaror participanti la piata.

Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca, sunt interzise practicile de concurenta neloiala, constand in deturnarea clientelei unei intreprinderi de catre un fost sau actual salariat/reprezentant al sau ori de catre orice alta persoana prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva intreprindere a luat masuri rezonabile de asigurare a protectiei acestora si a caror dezvaluire poate dauna intereselor acelei intreprinderi.

Aceasta prevedere a fost introdusa prin OG nr. 12/2014 incepand cu 05.09.2014.


 

 

Atentie!

Descarcati raportul GRATUIT

"CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 

 

 
 
 

Descarcati raportul GRATUIT
“CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.


 
NOU in CODUL MUNCII
Descarcati raportul
GRATUIT
"CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Adauga mai jos adresa ta de email
si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]