"Ni se cere eliberarea de adeverinte de venituri de catre fostii angajati pentru recalcularea pensiei. Societatea si-a desfasurat activitatea in domeniul constructiilor. In arhiva avem state de plata, fise de evidenta a retributiilor, unde sunt trecute garantii retinute si restituiri garantii in perioada 1982-1989, care nu sunt incluse in total retributii stat plata. Concediile medicale au fost pe state de plata separate pana in 1994, dupa aceea intra in total retributii state plata. Adeverintele trebuie sa cuprinda venituri platite din fondul de salarii asupra carora s-a datorat contributia de aasigurari sociale de stat. Ar trebui trecute in adeverinte restituiri garantii, concedii medicale sume care se gasesc pe state de plata separate de statele de plata salarii? S-a platit contributia de asigurari sociale asupra acestora?"
Raspunsul specialistilor:
Actele normative care prezinta relevanta din perspectiva valorificarii drepturilor de pensie si care, anterior intrarii in vigoare a Legii nr.19/2000 – adica 1.04.2001- au stabilit procentele si modul de plata a contributiilor la pensii sunt:
Ghid complet privind contributiile aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024! O lucrare unica pe piata lucrarilor dedicate domeniului salarizarii! Beneficiati de explicatii clare si profesioniste oferite de specialistul Rodica Mantescu, detalii AICI >>>
- 1.01.1973-1.04.2001 - Decretul nr. 389/1972 care in cuprinsul art. 1 reglementa, ca principiu, faptul ca „Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sint datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra cistigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cit fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.”
- 1.07.1977 – 1.04.2001 Legea nr.3/1977 si Decretul 232/1986, in speta art. 10, art.21 alin.(1) si art. 64 alin.(1) din Legea nr.3/1977 conform carora „Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor:
– sporul de vechime in munca;
– sporul pentru lucrul in subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;
– indemnizatia de zbor;
– sporul pentru conditii grele de munca;
– sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
– sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
– alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii.
Articolul 21
(1) Media retributiilor tarifare lunare care se ia in considerare la calcularea pensiei se stabileste pe baza:
a) retributiei tarifare de incadrare, pentru cei retribuiti cu luna;
b) retributiei tarifare de incadrare, corespunzatoare la 204 ore, pentru cei retribuiti cu ora, inclusiv pentru personalul care lucreaza in acord;
c) retributiei tarifare de calcul, pentru cei retribuiti cu cota procentuala;
d) retributiei la care s-a platit contributia de asigurari sociale, pentru cei angajati la persoane fizice.
Articolul 64 alin.(1) Contributia de 3% pentru pensia suplimentara se plateste, in conditiile legii, de catre toti salariatii cuprinsi in sistemul asigurarilor sociale, pentru sumele incasate drept salarii de baza, la care se adauga:
– sporul de vechime in munca;
– sporul pentru lucrul in subteran, precum si pentru lucrul pe platformele marine de foraj si extractie;
– indemnizatia de zbor;
– sporul pentru conditii grele de munca;
– sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
– sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;
– alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca, potrivit legii.”.
- Decretul 92/1976 – care stabilea la art. 1 ca „Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea in munca, vechimea neintrerupta in munca, vechimea neintrerupta in aceeasi unitate, vechimea in functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat in locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ in aceasta.”
Din perspectiva drepturilor salariale, relevanta prezinta:
- art. 9 si urm.din Legea nr.57/1974 conform carora „Elementele sistemului de retribuire a muncii sint urmatoarele:
a) retributia tarifara, care constituie partea principala a retributiei totale si elementul determinant pentru stimularea ridicarii continue a calificarii personalului. Prin retributie tarifara se intelege retributia stabilita pe baza retelelor tarifare sau a listelor de functii pentru muncitori si personal operativ si prin nomenclatoarele de functii pentru personalul de executie tehnic, economic, de alta specialitate, pentru personalul de conducere, precum si pentru cel administrativ, de deservire si de paza. Se stabileste urmatoarea pondere a retributiei tarifare in retributia medie planificata:
- la muncitori si personalul operativ circa 90%;
- la muncitorii din constructii-montaj circa 88%;
- la personalul tehnic, economic, de alta specialitate, administrativ, de deservire si de paza, intre 90-95%;
b) indemnizatia de conducere sau cele care se acorda pentru unele activitati suplimentare. Indemnizatia de conducere se stabileste diferentiat, pe ramuri sau activitati, dupa marimea unitatii si complexitatea sarcinilor;
c) premii anuale acordate sub forma de gratificatii, pentru ansamblul rezultatelor obtinute in realizarea principalilor indicatori de plan si cresterea continua a eficientei economice a unitatilor, premii acordate in cursul anului pentru realizari deosebite in indeplinirea sarcinilor in perioada respectiva, premii pentru economii de materiale si forta de munca, dupa caz premii pentru export peste plan si reducerea importului, precum si alte recompense cu caracter limitat, ce se acorda personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele deosebite obtinute in indeplinirea anumitor obiective specifice;
d) sporuri la retributie acordate pentru vechime neintrerupta in aceeasi unitate, in scopul stimularii stabilitatii personalului;
e) retributii majorate sau sporuri, pentru retribuirea diferentiata a muncii personalului care lucreaza in conditii deosebite fata de cele obisnuite.”
Totodata, la art. 71 alin.(4) din Legea nr.57/1974 se prevede ca „Personalul cu functii de executie si cel operativ, care prin natura muncii lucreaza peste programul normal de lucru, poate primi, in locul retributiei pentru ore suplimentare, o retributie tarifara mai mare cu 5 - 25%, care se stabileste in raport cu timpul prevazut a fi prestat, in medie lunara, peste programul normal de lucru.”
Se observa astfel ca din retributia tarifara nu faceau parte, de drept, si elementele care fac obiectul solicitarilor formulate, astfel ca asupra acestora nu am identificat prevederi din care sa rezulte ca asupra acestora se datora si achita in mod automat contributie sociala la pensii.
Asadar, pentru a valorifica aceste drepturi este necesar ca in arhiva societatii sa existe document justificative din respectiva perioada care sa stea la baza eliberarii unei adeverinte de catre angajator.
Totodata, din perspectiva noii legi a pensiilor, mentionam ca potrivit art. 139 alin.(1) si (2) din Legea nr.360/2023, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizeaza venitul total lunar realizat, brut sau net, dupa caz, asupra caruia s-a datorat, potrivit legii, contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat. Venitul total lunar realizat, brut sau net, dupa caz, se dovedeste prin adeverinta intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 6, eliberata pe baza statelor de plata, de catre angajatori, detinatorii legali de arhive sau operatorii economici autorizati de Arhivele Nationale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, in original.
La alin.(3) al art. 139 din legea precitata se prevede ca, in situatiile sus-prevazute in care, pentru o anumita perioada care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, dupa caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizeaza salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, precum si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt inscrise in carnetul de munca ori sunt dovedite cu adeverinte eliberate de catre angajatori, detinatorii legali de arhive sau operatorii economici autorizati de Arhivele Nationale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, in original.
Din analiza modelului de adeverinta cuprins in anexa nr.6 in discutie, observam ca prin aceasta se adevereste ca un anumit salariat a fost angajat in cadrul respectivului angajator, in perioada de la .................... pana la ..................... ., avand meseria/functia de ..........., a beneficiat de urmatoarele venituri brute realizate, platite din fondul de salarii, asupra carora s-a datorat, potrivit legii, contributia de asigurari sociale de stat.
Aceasta adeverinta se elibereaza in baza statelor de plata aflate in arhiva societatii (ale caror copii pot fi puse la dispozitia caselor teritoriale de pensii la solicitarea acestora), cunoscandu-se atat prevederile Codului penal, referitoare la falsul in inscrisuri oficiale, cat si prevederile legislatiei de reglementare a pensiilor din sistemul public, potrivit carora angajatorul poarta intreaga raspundere pentru valabilitatea si corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
Totodata, la art. 113 alin.(6) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.360/2023, aprobate prin HG nr.181/2024 se stabileste ca “In situatia in care nu se prezinta adeverinte de venit intocmite conform anexei nr. 6 la lege, pot fi valorificate la stabilirea punctajelor lunare adeverintele eliberate anterior datei intrarii in vigoare a legii, prin care sunt dovedite salariile brute sau nete, dupa caz, in conformitate cu modul de inscriere a acestora in carnetul de munca, precum si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992 au facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, daca sunt intocmite conform dispozitiilor legale in vigoare la data eliberarii.”
Normele metodologice stabilesc si la art. 115 ca, in situatiile mentionate la art.139 alin. (3) din lege, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie sunt cele prevazute in anexa nr. 14 la Norme, iar adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri cuprinde obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea angajatorului;
b) datele de identificare a persoanei;
c) perioada in care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de incepere si de incetare a acesteia;
d) functia, meseria sau specialitatea exercitata;
e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordata;
f) perioada in care a primit sporul si temeiul legal in baza caruia s-a acordat.
Adeverintele trebuie sa aiba numar si data de inregistrare, stampila unitatii emitente, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii, iar in ceea ce priveste sporul pentru munca prestata in timpul noptii, adeverintele doveditoare ale acestuia vor fi eliberate cu respectarea modelului prevazut in anexa nr. 15.
In anexa nr.14 la norme se regaseste urmatoarea mentiune “Mentiune: pentru situatiile prevazute la art. 139 alin. (3) din Legea nr. 360/2023, la determinarea punctajelor lunare, sumele reprezentand:
• formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale;
• premiile anuale si premiile acordate in cursul anului pentru realizari deosebite;
• recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;
• al treisprezecelea salariu;
• formele de retribuire pentru "
orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru;
• sporul acordat pentru personalul didactic care indruma practica psihopedagogica si care asigura perfectionarea de specialitate a invatatorilor si educatorilor;
• indemnizatiile de munca nenormata;
• alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contributia de asigurari sociale
se valorifica numai in situatia dovedirii acestora prin adeverinta intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 6 la lege.”
Astfel, sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizeaza la determinarea punctajelor lunare in baza prevederilor art. 139 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 sunt asadar prevazute in anexa nr.14 la Norme.
Prin urmare, in opinia noastra, in adeverinta eliberata de angajator, ar trebui inscrise acele venituri brute realizate, platite din fondul de salarii, asupra carora s-a datorat, potrivit legii, contributia de asigurari sociale de stat, astfel cum sunt acestea defalcate in anexa nr.6, respectiv: spor, indemnizatie, adaos, ore suplimentare, prime, dupa cum acestea fac parte dintre cele care se regasesc in anexa nr.14 la Norme, elementele minime ce pot fi inscrise in adeverinta fiind expres mentionate de Norme la art. 115 alin.(2).
Un raspuns oferit in aprilie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.