Subiectul popririlor este unul des intalnit in domeniul salarizarii, asa ca specialistii de la Rentrop & Straton iti pun la dispozitie cateva studii de caz in acest sens, explicate pas cu pas, pentru a nu exista loc de interpretari.
Modificarile din legislatie trebuie cunoscute! Cu totii am primit propriri pe salariul unui angajat - Folositi explicatiile specialistilor pentru a scapa de orice dubiu - Popririle din Salariu – noul Ghid Practic - Obligatii, Capcanele din lege + Greseli frecvente si Evitarea lor, REDUS cu 50% fata de pretul standard, detalii AICI >>>
Poprire de la ANAF, in cazul unui salariat cercetat disciplinar
"Avem un angajat care de la data de 25 iulie este absent nemotivat. Am inceput procedura de cercetare disciplinara, dar am aflat de la alti colegi ca este plecat din tara, deci probabil finalizarea va fi cu incetarea contractului de munca. Intrebarea mea este referitor la o adresa de infiintare a popririi pe care am primit-o in data de 17 iulie, de la ANAF, in valoare de 1000 lei. Suntem obligati sa ii platim aceasta datorie? Cand ii calculam suma pe care trebuie sa o viram la ANAF, o treime, ne raportam la veniturile lui dinainte de luna iulie sau la partea de venit ce i se cuvine pe luna iulie?"
Raspunsul specialistilor:
Conform art. 236 din Codul de procedura fiscala:
(8) Poprirea se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit. In acest sens, tertul poprit este obligat sa inregistreze atat ziua, cat si ora primirii adresei de infiintare a popririi.
(9) Dupa infiintarea popririi, tertul poprit este obligat:
a) sa plateasca, in termen de 3 zile lucratoare de la data infiintarii popririi sau de la data la care creanta devine exigibila, dupa caz, organului fiscal suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare silita.
Potrivit dispozitiilor art. 729 din Codul de procedura civila salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca, daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Astfel, daca poprirea de la ANAF este singura, veti retine din venitul net datorat salariatului 1/3 pana la incetarea contractului individual de munca si veti vira in contul indicat in adresa de poprire.
Angajatorul nu are obligatia sa plateasca alte sume decat cele astfel retinute.
Un raspuns oferit in august 2023 de la specialistii de la PortalCodulMuncii,
vezi AICI >>>
Poprire in domeniul constructiilor
"Care este plafonul legal pentru instituirea unei popriri dintr-un salariu cu jumatate de norma, in domeniul constructiilor (2.000 lei - salariu net)? Persoana nu are alte venituri."
Raspunsul specialistilor:
Potrivit dispozitiilor art. 729 din Codul de procedura civila salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca, daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Astfel, daca datoria salariatului pentru care a fost stabilita poprirea este o pensie de intretinere (pensie alimentara cum este cunoscuta in practica) chiar daca este singura poprire a salariatului, retinerea poate ajunge pana la jumatate din venitul lunar net (1000 lei in speta prezentata).
Daca salariatul are o singura poprire pentru o alta datorie decat pensia alimentara, retinerea poate ajunge pana la o treime din venitul lunar net (667 lei in speta prezentata).
Conform art. 729 alin.(3) din Codul de procedura civila, veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
In speta prezentata nu se aplica aceasta reglementare intrucat venitul nu este mai mic decat salariu minim net pe economie (1898 lei).
Conform art. 164 (alin. (1^2) din Codul muncii:
(1^2) Toate drepturile si obligatiile stabilite potrivit legii prin raportare la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se determina utilizand nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata prevazut la alin. (1) (salariu de baza minim brut pe tara).
Un raspuns oferit in iunie 2023 de la specialistii de la PortalCodulMuncii, vezi AICI >>>
Cumul de popriri. Poprirea nu poate depasi jumatate din venitul net!
"Avem cazuri de salariati cu mai mult de o poprire venita din partea executorilor judecatoresti/ANAF (concurs de popriri). Cat se poate retine din salariul salariatului?"
Raspunsul specialistilor:
Conform art. 729 din Codul de procedura civila salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel. Urmarirea acestor drepturi se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.
Sumele astfel retinute se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si urmatoarele.
Conform art. 864 din Codul de procedura civila, in cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.
In concluzie, oricate urmariri ar exista asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor.
Un raspuns oferit in decembrie 2022 de la specialistii de la PortalCodulMuncii, vezi AICI >>>