LEGISLATIAMUNCII.RO
Conform art. 169 alin. (3) din Codul muncii, in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familie;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
"Avem un salariat cu doua popriri, din care una este in suma fixa de 250 lei. Cum se calculeaza cuantumul pentru a doua poprire? In mod normal, atunci cand exista doua popriri, legea spune ca retinerea se va face pana la maximum 50 % din veniturile salariale. De exemplu: angajatul are venitul salarial de 2.000 de lei, 50 % ar insemna 1000 lei. Cum se aplica retinerea, se scad cei 250 de lei si pentru a doua poprire se retine 750 de lei?"
Codul Muncii republicat si actualizat la zi
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Dosarul personal al salariatului
Solutia specialistilor:
Potrivit dispozitiilor art. 729 din Codul de procedura civila salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Conform art. 864 din Codul de procedura civila, daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.
In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.
In speta, daca sunt doua urmariri asupra aceleiasi sume, iar creantele au aceeasi ordine de preferinta suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia iar poprirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului. Daca cea dea doua creanta are o alta ordine de preferinta se comunica primului executor ultima poprire.
...mai multe spete si explicatii oferite de catre specialisti in legislatia muncii puteti citi in lucrarea Popririle din Salariu – noul Ghid Practic Obligatii, Capcanele din lege + Greseli frecvente si Evitarea lor - Ghidul Practic va arata procedura corecta de urmat - Eliminati pericolul unor amenzi de pana la 10.000 de lei, DETALII AICI >>>
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
