Astfel, in cauza Barbulescu vs. Romania, judecata de catre Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a ridicat problema posibilitatii angajatorului de a monitoriza continutul comunicarilor electronice ale unui salariat, care a utilizat in scopuri personale serviciul de mesagerie pus la dispozitie de catre firma.
Salariatul, un inginer ce avea intre atributii acordarea de consultanta clientilor pe Yahoo Messenger, a utilizat acest serviciu, prin incalcarea Regulamentului intern, pentru a comunica cu fratele si, respectiv, cu logodnica sa. In fata acuzatiei de nerespectare a Regulamentului intern, salariatul a raspuns in scris ca a utilizat mesageria electronic exclusiv in scopuri profesionale, in comunicarea cu clientii. Angajatorul a realizat atunci un transcript al comunicatiilor pe mesageria electronica: era vorba despre discutii pur private. Transcript-ul comunicatiilor sale a fost pus la dispozitia colegilor, care au discutat in mod public despre acesta. In plus, pe baza acestei probe privind incalcarea regulamentelor interne, angajatorul l-a concediat pe domnul Barbulescu.
Este legitima aceasta concediere? Sau ea s-a bazat pe o intruziune nepermisa in viata privata a angajatului?
Instantele romane au mentinut decizia de concediere, apreciind-o legala. In 12 ianuarie 2016, Camera a patra a Curtii Europene a Drepturilor Omului a mentinut acest punct de vedere, considerand ca in speta, salariatului nu i-a fost afectat dreptul la viata privata. Curtea a retinut cu acel prilej ca angajatorul a accesat contul de Yahoo Messenger al reclamantului cu convingerea ca acesta contine mesaje in legatura cu munca, din moment ce reclamantul a sustinut initial ca a folosit mesageria electronica pentru a da consultatii clientilor. Instantele nationale s-au bazat pe transcript numai pentru ca a dovedit incalcarea disciplinara a reclamantului, si anume ca a folosit computerul companiei in scopuri personale in timpul orelor de munca. Verificarea comunicatiilor reclamantului era singura metoda de verificare a apararii acestuia.
Codul muncii si Legea Dialogului Social
Portal Codul Muncii
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Dar in 5 septembrie 2017 Marea Camera a CEDO a modificat complet abordarea, dand dreptate de aceasta data reclamantului (fostului salariat). Ea a apreciat ca instantele nationale nu au asigurat o protectie adecvata vietii private a lucratorului si secretului corespondentei si nu au stabilit un echilibru corespunzator intre interesele acestuia si ale angajatorului. Ca urmare, decizia de concediere a domnului Barbulescu constituie o incalcare a dispozitiilor art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privitoare la viata privata si secretul corespondentei.
Decizia Marii Camere a CEDO a starnit numeroase reactii in presa internationala si locala, fiind in general considerata surprinzatoare. Ea este analizata insa in contextul digitalizarii pietei muncii si a blurarii limitelor dintre viata profesionala si cea de familie. Vom vedea saptamana viitoare care au fost argumentele Curtii si ce avem de facut, concret, ca angajatori.