4. Retineri din salariu

Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila. Dispozitii speciale privind retinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala.

ATENTIE!

Potrivit art. 164 din Codul muncii Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege .

Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii, celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite. Mai mult, retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu, ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Cod al muncii nu mai retine prevederile referitoare la raspunderea materiala, sau la decizia de imputare si angajamentul de plata. Daca salariatul va prejudiciaza, acoperirea acestui prejudiciu nu se va mai putea face prin retineri din salariu. Si aceasta, chiar daca salariatul este de acord ca a produs un prejudiciu, admite si cuantumul acestuia si este gata sa il plateasca. Ce este de facut intr-o asemenea ipoteza, daca angajamentul de plata pe care salariatul consimte sa il semneze nu mai constituie titlu executoriu, astfel incat nu veti putea face retineri din salariu in temeiul lui?

SFATUL NOSTRU

 In sfera regulilor generale referitoare la retinerile salariale, prevederile alin. (4) al art. 164 impun limitarea tuturor retinerilor din salariu in fiecare luna la jumatatea salariului net.

Pentru mai multe despre salariu clic aici

 In cazul in care asupra venitului din salarii al angajatului sunt infiintate popriri de catre mai multi creditori, Codul muncii stabileste urmatoarea ordine de distribuire a sumelor retinute:

1) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei

 Potrivit art. 84 din Codul familiei, obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, adoptator si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre alte persoane in cazurile prevazute de lege.

2) contributiile si impozitele datorate catre stat

Sunt considerate ca fiind datorate catre stat in prezent bugetul general consolidat si obligatiile fata de alte bugete (de exemplu bugetele locale la care salariatul datoreaza impozite si taxe locale). |n acelasi timp, chiar daca din formularea riguroasa lipsesc taxele (cum sunt, de exemplu, taxele datorate autoritatilor administratiei publice locale - taxa pentru detinerea de autovehicule), au acelasi regim ca si celelalte obligatii fiscale.

In calitate de platitori de salarii, aveti obligatia sa calculati, sa retineti si sa virati lunar, dar si trimestrial sau anual, incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul pe salariile platite angajatilor. Periodicitatea retinerilor este determinata de statutul angajatorului, astfel ca, prin derogare de la obligatia de plata lunara, plata impozitului se realizeaza:

trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre contribuabilii care au statut de microintreprindere in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;

anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.

ATENTIE!

De asemenea, angajatorul va asigura, la cerere, retinerea cotizatiei platita de membrii organizatiei sindicale, in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat.

In situatia in care sunt constatate elemente care determina modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de calcul a impozitului pe salariu, pentru care calculul impozitului lunar pe salarii a fost deja efectuat, angajatorul va proceda astfel:

- va recalcula drepturile respective pentru luna la care se refera;
- va stabili diferentele de impozit constatate pentru luna la care se refera;
- va influenta cu diferentele de impozit rezultate in sensul majorarii sau diminuarii impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

 In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:

- impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.

Pentru mai multe despre salariu clic aici

3) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

 Potrivit legii, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sunt plasate pe un loc privilegiat, imediat dupa cheltuielile de executare, si inaintea daunelor cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite. Codul muncii, prin enumerarea lacunara a ordinii de prioritate, inverseaza ordinea celor doua obligatii de plata ale salariatului;

4) acoperirea altor datorii

 Prevederile Codului muncii se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Este insa de mentionat faptul ca ordinea de prioritate a creditorilor urmaritori cuprinsa in Codul muncii este criticabila deoarece omite alte creante care se sting chiar inaintea obligatiilor de intretinere. Este cazul, spre exemplu, a cheltuielilor de executare pe care creditorul urmaritor le efectueaza in cadrul procedurii. Este de semnalat si inconsecventa legiuitorului comparand formularea lacunara a art. 164 alin. (3) din Codul muncii cu cea cuprinsa in art. 166 din Codul de procedura fiscala, cu mult mai complexa si mai exacta. Avand in vedere aceste diferente, dar si sfera raporturilor juridice reglementate, consideram ca din concursul a doua acte normative a caror reglementare coincide prevaleaza prevederile art. 166 din Codul de procedura fiscala.

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

- creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;
- creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
- creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
- creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
- creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
- creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
- creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
- creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
- alte creante.

Prevederile cuprinse in art. 164 alin. (4) din Codul muncii referitoare la cuantumul retinerilor din salariu reprezinta o abordare generala, neintrand in detaliile furnizate de dispozitiile art. 409 din Codul de procedura civila. Potrivit Codului muncii, retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net, neexcluzand insa limitarile retinerilor de 1/2 si 1/3 raportate la natura sumelor urmarite abordate distinct de Codul de procedura civila.

Pentru mai multe despre salariu clic aici

Asadar, este important sa se cunoasca si dispozitiile art. 409 din Codul de procedura civila, potrivit carora limitele retinerilor sunt urmatoarele:

pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

In ceea ce priveste notiunea de venit lunar net , se poate considera ca legiuitorul s-a referit la castigul salarial, care-i ramane salariatului dupa efectuarea tuturor retinerilor.

In sfera retinerilor din salariu sunt de subliniat consecintele nerespectarii obligatiilor ce revin angajatorilor cu privire la determinarea si virarea impozitului si contributiilor aferente veniturilor salariale, precum si celorlalte impozite supuse procedurii retinerii la sursa. Prin art. 188 alin. (2) din Codul de procedura fiscala au fost abrogate sanctiunile cuprinse la art. 280 din Codul muncii, fiind totodata extinsa aria de aplicare si agravate pedepsele in functie de circumstantele savarsirii acestora. Modificari in sfera sanctiunilor au intervenit prin intermediul dispozitiilor Legii nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si prin modificarile aduse Codului de procedura fiscala de Legea nr. 210/2005.

Astfel, pentru neretinerea sau retinerea si nevirarea obligatiilor fiscale supuse procedurii retinerii la sursa sunt aplicabile prevederile art. 189 din Codul de procedura fiscala care sanctioneaza aceste fapte indiferent de perioada de intarziere, cu amenda cuprinsa intre 2.000 si 100.000 lei RON, in functie de cuantumul sumei neplatite la termen.

Tratamentul este cu mult mai drastic potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005. Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. Asadar, spre deosebire de sanctiunea contraventionala, pentru ca fapta sa fie considerata infractiune este necesara indeplinirea unei duble conditii: intarzierea cu mai mult de 30 de zile si existenta intentiei de a nu plati. 

Indiferent de natura obligatiei fiscale neplatite la termen, intarzierea platii acesteia se sanctioneaza distinct cu instituirea obligatiei de plata a majorarilor de intarziere in cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu data de 1 ianuarie 2006. Anterior acestei date, pentru neplata la termen a obligatiilor fiscale erau datorate dobanzi si penalitati de intarziere a caror cota era de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere si, respectiv, de 0,6% pentru fiecare luna si fractiune de luna de intarziere.

 In calitate de tert poprit, angajatorul este de asemenea susceptibil de sanctiuni in cazul in care nu respecta obligatiile care ii revin, sanctiunea aplicabila fiind amenda de la 500 la 10.000 lei RON pentru persoanele juridice. Mai mult, potrivit art. 145 alin. (13) din Codul de procedura fiscala, in cazul nerespectarii obligatiilor ce revin tertului poprit organul fiscal are posibilitatea raspunderii solidare a tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase de la executarea silita prin poprire.
Pentru mai multe despre salariu clic aici

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

Descarca GRATUIT raportul special
“Stabilirea Criteriilor de evaluare conform Codului Muncii 2011”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.