LEGISLATIAMUNCII.RO
"As dori sa imi raspundeti la cateva intrebari: 1. Cadrul didactic titular care solicita concediu platit pentru redactarea tezei de doctorat beneficiaza de indemnizatia de hrana? Precizez ca in sistemul de invatamant preuniversitar aceasta este considerata ca si un spor permanent ce se acorda inclusiv pe perioada concediului de odihna. 2. In situatia mai sus mentionata se suspenda contractul individual de munca din initiativa salariatului? 3. Daca in salariul brut se cuprinde si indemnizatia de hrana in cuantum de 347 lei iar venitul net este mai mare cu 4 lei fata de 8000 de lei, indemnizatia de hrana se scade integral sau poate fi acordata in valoare mai mica fara ca venitul net sa depaseasca 8000 de lei."
Raspunsul specialistului:
1. Dispozitiile art. 18 alin.(1) din Legea nr.153/2017 modificate prin Legea nr.296/2013 stabilesc in mod unitar, pentru intreg sistemul bugetar, inclusiv Familia ocupationala Invatamant ca „Incepand cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acorda obligatoriu, lunar, pentru personalul incadrat ale carui salarii lunare nete sunt de pana la 8.000 lei, inclusiv indemnizatii de hrana la nivelul anual a doua salarii minime pe economie in vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele pretului de consum comunicat anual de Institutul National de Statistica, incepand cu 2025, cu exceptia personalului Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justitiei, Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale, precum si a personalului politiei locale care, potrivit legii, beneficiaza de drepturi de hrana in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”
Prin OUG nr.128/2023 au fost stabilite noi anexe pentru personalul din sistemul invatamant, insa acestea vizeaza salariile de baza ale acestora, restul elementelor sistemului de slarizare fiind cele reglementate de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare si cuprinse de legislatia specifica, respectiv Legea nr.198/2023.
GHIDUL practic 17 tipuri de concedii. Regim juridic si fiscal, in care gasiti solutii complete si argumentate impecabil pentru orice problema care poate aparea la gestionarea unui concediu. Indiferent ca este vorba despre un concediu medical, de ingrijitor, de risc maternal, de acomodare, de odihna, fara plata etc. – aici aflati raspunsul dorit, detalii AICI >>>
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
40 Modele de Regulament Intern
Astfel, conform art. II din OUG nr.115/2023 incepand cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2023, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii. Asadar, apreciem ca inclusiv cuantumul acestei indemnziatii se mentine, in conditiile mentionate.
Totodata, facem mentiunea ca potrivit art.221 alin.(1) din Legea nr.198/2023 cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in interesul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant.
Concediul platit si teza de doctorat
Aceste dispozitii sunt reglementate si in cuprinsul CCM la nivelul invatamant preuniversitar nr.1199/2023 conform carora “Cadrele didactice care redacteaza teza de doctorat sau lucrari in interesul invatamantului pe baza de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu platit, o singura data, cu aprobarea consiliului de administratie al unitatii de invatamant, fara a putea desfasura in acest interval activitati didactice retribuite in regim de plata cu ora la angajatorul care i-a acordat acest concediu. In functie de optiunea cadrului didactic, cele 6 luni de concediu platit se pot acorda intr-un singur an scolar sau in ani scolari diferiti, consecutiv sau fractionat”.
In ceea ce priveste indemnizatia de hrana, aceasta este prevazuta de Legea-cadru nr. 153/2017 ca fiund un drept (un beneficiu) salarial care face parte din venitul salarial al personalului din sectorul bugetar si care se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat in luna anterioara. Avand in vedere ca pe perioada concediului platit salariatul in cauza nu beneficiaza de salariu ci beneficiaza de o indemnizatie de concediu aferenta stabilita in conditiile legii, apreciem ca in functie de elementele luate in calcul la determinarea acestei indemnizatii de concediu, se paote stabili si in ce masura indemnizatia de hrana se acorda sau nu.
Astfel, in ceea ce priveste determinarea indemnizatiei de concediu, Potrivit art. 34 alin.(1) din Legea 153/2017, prevederile din actele normative referitoare la mutare, acordarea concediilor, cheltuieli de transport, cheltuieli cu cazarea si locuinta raman in vigoare.
Conform opiniei Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, reglementarea concediului de odihna si a indemnizariei pentru concediul de odihna in sectorul bugetar este prevazuta de art. 150 din Codul muncii, art. 22 din OG 6/2007, art. 23 din OG 10/2008 si art. 7 din HG 250/1992.
In ceea ce priveste personalul contractual, facem mentiunea ca potrivit art. 23 alin. (1), (3) si (6) din OG 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta categorie de personal are dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna si la alte concedii, in conditiile legii, beneficiind pe perioada efectuarii concediului anual de odihna la care sunt indreptatiti conform legii, de o indemnizatie pentru concediul de odihna. La determinarea indemnizatiei de concediu de odihna se vor lua in calcul, pe langa salariul de baza, si sporurile de care beneficiaza, potrivit legii.
De ce, ca manager de resurse umane, trebuie sa acordati o atentie deosebita concediilor?
Raspunsul este simplu: sunt nu mai putin de 17 tipuri de concedii prevazute in legislatie, fiecare cu propriile caracteristici, proceduri, capcane. Si, cand avem de-a face cu un domeniu atat de vast, este clar ca apar neclaritati si, implicit, greseli pe care inspectorii ITM de-abia le asteapta!
Cele 17 tipuri de concedii sunt...detalii AICI >>>
Celelalte prevederi ale Hotararii Guvernului 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, raman in vigoare.
Salariatii din institutiile publice si indemnizatia de concediu
La art. 7 (1) din hotararea sus-mentionata se prevede ca pe durata concediului de odihna, salariatii au dreptul la o indemnizatie calculata in raport cu numarul de zile de concediu inmultite cu media zilnica a salariului de baza, sporului de vechime si, dupa caz, indemnizatiei pentru functia de conducere, luate impreuna, corespunzatoare fiecarei luni calendaristice in care se efectueaza zilele de concediu de odihna.
Totodata, din analiza Legii 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, se observa ca termenul de indemnizatii este utilizat separat de cel de spor, iar reglementarile sunt de asemenea diferite, pentru fiecare categorie de drept salarial in parte. Astfel, potrivit acestui ultim act normativ, venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie, soldele de grad/salariile gradului profesional detinut, gradatiile, soldele de comanda/salariile de comanda, indemnizatiile de incadrare, indemnizatiile lunare si, dupa caz, compensatiile, indemnizatiile, sporurile, majorarile, adaosurile, primele si premiile, precum si alte drepturi in bani si/sau in natura, corespunzatoare fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar.
In considerarea celor expuse, desi strict formal, conform legislatiei specifice, indemnizatia de hrana nu poate fi considerata spor in sensul OG 10/2008 si al Legii 153/2017, tinand cont de prevederile art. 150 alin. (1) din Codul muncii, opinia conturata la nivelul Ministerului Muncii este in sensul ca acest drept salarial este inclus in baza de calcul a indemnizatiei aferenta concediului de odihna.
Prin urmare, analizand cele anterior invocate, in special din perspectiva platii indemnizatiei de concediu aferenta perioadei concediului de odihna, se pot contura doua opinii:
a) Intr-o prima opinie, prevalenta ar avea dispozitiile art 150 din Codul muncii fata de cele ale OG 10/2008 si ale HG 250/1992, situatie in care indemnizatia de concediu aferenta perioadei de concediu de odihna nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva. Conform acestei interpretari, la calculul indemnizatiei de CO se va lua in calcul salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, asadar inclusiv indemnizatia de hrana, neputand fi acordata si separat de aceasta, ca drept distinct de sine-statator.
b) In a doua opinie, tinand cont de faptul ca OG 10/2008 este act normativ de nivel primar, insa reglementeaza specific domeniul personalului contractual din sectorul bugetar, prevalenta au dispozitiile art. 23, care fac referire doar la sporuri nu si la indemnizatii. Caz in care indemnizatia de hrana nefiind spor, nu ar putea fi luata in calcul la stabilirea indemnizatiei aferenta concediului de odihna.
Pornind de la opinia formulata de Ministerul Muncii, dar tinand cont si de particularitatile legislatiei salarizarii personalului bugetar, pentru a evita eventuale sanctiuni ale organelor de control, apreciem necesar ca anterior includerii indemnizatiei de hrana printre elementele luate in calcul la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru concediul de odihna sa solicitati un punct de vedere caracterizat de la Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Concediu platit pentru redactarea tezei de doctorat
2. In conditiile in care la art. 221 din Legea nr.198/2023 se face referire la concediu platit pentru redactarea tezei de doctorat, fara insa sa se reglementeze de alta maniera acordarea acestui tip de concediu, apreciem ca in perioada respectiva devin incidente dispozitiile art.154 si urm. din Codul muncii care reglementeaza concediile privind formarea profesionala.
Astfel, concediul pentru formare profesionala se acorda pentru studii, pentru perfectionare profesionala, in timpul acestuia, salariatul beneficiind de o indemnizatie stabilita ca in cazul celei pentru concediul de odihna, cu precizarile mentionate la pct.1.
Codul muncii prevede dreptul salariatilor de a beneficia, la cerere, de concedii pentru formare profesionala, cu plata sau fara plata (art. 154).
Astfel, in lipsa altor reglementari in legislatia specifica, apreciem ca pe perioada unui astfel de concediu de formare profesionala platit contractul individual de munca se suspenda deoarece nu se presteaza munca, devenind incidente dispozitiile art. 51 alin.(1) lit.d) din Codul muncii coroborat cu cele ale art. 154 – 158 din Codul muncii.
GHIDUL practic 17 tipuri de concedii. Regim juridic si fiscal, in care gasiti solutii complete si argumentate impecabil pentru orice problema care poate aparea la gestionarea unui concediu. Indiferent ca este vorba despre un concediu medical, de ingrijitor, de risc maternal, de acomodare, de odihna, fara plata etc. – aici aflati raspunsul dorit, detalii AICI >>>
3. Asa cum mentionam la pct.1, dispozitiile art. 18 alin.(1) din Legea nr.153/2017 modificate prin Legea nr.296/2013 stabilesc in mod unitar, ca incepand cu 1 octombrie 2023 – a se citi 30 octombrie 2023, conform Deciziei CCR nr.523/2023-, ordonatorii de credite acorda obligatoriu, lunar, pentru personalul incadrat ale carui salarii lunare nete sunt de pana la 8.000 lei, inclusiv indemnizatii de hrana la nivelul anual a doua salarii minime pe economie in vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele pretului de consum comunicat anual de Institutul National de Statistica, incepand cu 2025, cu exceptiile expres reglementate.
Dupa cum se observa, Legea-cadru nr.153/2017, cu modificarile si completarile ulterioar, inclusiv cele aduse prin Legea nr.296/2023, nu defineste notiunea de salariu lunar net utilizat in cuprinsul art. 18 anterior citat, fiind insa definita la art. 7 lit.e) notiunea de salariu lunar ce cuprinde salariul de baza ori, dupa caz, indemnizatia lunara sau indemnizatia de incadrare, compensatiile, indemnizatiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum si celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzatoare fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar.
Totodata, la alin.(4) al aceluiasi articol, indemnizatiile de hrana prevazute la alin. (1) se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat in luna anterioara, cu incadrarea in prevederile art. 25 alin. (1). Acordarea se realizeaza asadar proportional cu timpul efectiv lucrat, fara ca legiuitorul sa prevada posibilitatea acordarii partiale a acestui drept.
Asadar, apreciem ca in lipsa unor norme exprese care sa reglementeze astfel, la acest moment nu exista posibilitatea acordarii in mod fractionat a indemnizatiei de hrana, fiind reglementata doar posibilitatea acordarii acesteia proportional cu timpul efectiv lucrat.
Un raspuns oferit in ianuarie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
