Noile norme de aplicare pentru Codul fiscal modificat

GUVERNUL ROMANIEI

HOTARARE

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.44/2004

 

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. I - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin

Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

 

A. Titlul I ˝Dispozitii generale˝

1. Punctele 1 – 41 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

[…]

Art. 7 - Definitii ale termenilor comuni

(1) In intelesul prezentului cod, cu exceptia titlului VI, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

[…]

2.1 Orice activitate poate fi reconsiderata drept activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul din urmatoarele criterii:

a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respective organele de conducere ale platitorului de venit si respecta conditiile de munca impuse de acesta cum ar fi:

atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii,programul de lucru;

b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respective spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;

c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;

d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;

e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;

f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.

2.2 In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz, se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.

[…]

Norme metodologice:

1. Nu intra sub incidenta prevederilor pct.2.1 si pct.2.2 ale alin.(1) al art.7 veniturile din profesii libere, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

˝Codul fiscal:

[…]

Art. 8. - Definitia sediului permanent

(1) In intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica,

magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare prevazut la art. 271.

(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:

a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;

b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;

c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;

d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;

e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;

f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;

g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a) - f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:

a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a) - f);

b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza

produse sau bunuri in numele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar

desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta

activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele

constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.

(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(71) Persoanele juridice romane beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane juridice

romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare, se va avea in vedere data de incepere a activitatii

din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.

(8) In intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

Norme metodologice:

2. Termenul "loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea" acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate sau se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati,

atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale

acestora, detinute in proprietate de alta societate.

3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spatiu.

4. Desi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:

a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. In acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie

de situatia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.

b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al

angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de

lunga pentru a constitui un "loc de activitate" si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.

c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. In acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.

d) Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe saptamana intr-o mare cladire de birouri ce apartine principalului lui client. In acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.

5. Cuvintele "prin care" trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea "prin" locatia in care are loc activitatea.

6. Locul de activitate trebuie sa fie "fix", astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre

locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur "loc de activitate". Daca exista doua locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea doua sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitary din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:

a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un "hotel de birouri" in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.

b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de

activitate.

Daca insa, un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.

c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul

aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate.

Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere

geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.

7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca, exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de sase luni. Astfel, activitatile a caror natura este repetitiva, in aceste cazuri, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii

in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.

Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:

a) intreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.

b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. In aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.

c) Atunci cand un loc de activitate care a fost, la inceput, conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost premature lichidat datorita unor situatii deosebite cum ar fi esecul investitiei.

8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.

9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui Stat Contractant in celalalt Stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital.

Daca o societate a unui Stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente,

cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt Stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor, echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului.

Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile

privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul sau daca opereaza, asigura

service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala.

In acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.

10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane ce primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nici o importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte daca

lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat in celalalt Stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de

instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea

doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent

exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu

si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.

11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare

activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand

societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de

activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va

inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu

incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand

toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent

sunt incheiate cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si

repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi

privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este

inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor

acelei societati si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent

al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta

continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

 

Comertul electronic

12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate

poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o

distinctie intre computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in

anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul

utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web

Internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice nu

constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un "loc

de activitate" si nu exista "un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele

cazuri, echipamente sau utilaje" in ceea ce priveste software-ul si datele ce

constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin

intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie

fizica si locatia fizica poate constitui un "loc fix de activitate" al societatii ce opereaza serverul.

13. Distinctia intre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si

utilizat este importanta deoarece societatea ce opereaza serverul poate fi

diferita de societatea ce desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa

situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie

gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite

unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza

dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele

necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu

sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa

stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita

locatie. In acest caz societatea nu are nici o prezenta fizica in locatia

respectiva deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri, nu se poate

considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin

aranjamentul de gazduire a site-ului. In cazul in care societatea ce desfasoara

activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in

proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii

daca sunt indeplinite celelalte conditii ale articolului.

14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai

daca indeplineste conditia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevanta

posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate

deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el

trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta

pentru a fi considerat fix.

15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata

integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de

la caz la caz, daca datorita acestui echipament, societatea are la dispozitie

facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.

16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate

exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta nici unui angajat

al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta

personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi

desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se

impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie.

Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se

aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi

in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.

17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un

sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin

computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile

pregatitoare sau auxiliare descrise in alin. (4) art. 8 din Codul fiscal.

Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra

sub incidenta alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz

la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin

respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind

activitati pregatitoare sau auxiliare includ:

- furnizarea unei legaturi de comunicatii - foarte asemanatoare cu o linie

telefonica - intre furnizori si clienti;

- publicitatea pentru bunuri sau servicii;

- transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;

- culegerea de date de piata pentru societate;

- furnizarea de informatii.

18. Exista un sediu permanent cand insa aceste functii constituie partea

esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte

functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile tratate la alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.

19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii

desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca

obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web

sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii

internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o

componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate

pregatitoare sau auxiliara.

O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea

de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor,

efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona

ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati

pregatitoare si auxiliare. Intr-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze

natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de

societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de

activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a

opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este

utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse

sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica alin. (4)

al art. 8 din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent.

Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie cum ar

fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea

produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste

activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.

20. In ceea ce priveste aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a

stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent,

atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale

altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil alin. (5) al art. 8 din

Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplica deoarece

furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor

carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a

incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit

astfel de contracte, sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut

independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru

evidentiat si de faptul ca, ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este

de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi

desfasoara activitatea nu este in sine o "persoana", conform definitiei de la pct. 20

alin. (1) al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se

poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent in virtutea

faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.12

21. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5

"Sediu permanent" din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al

Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Codul fiscal:

[…]

Art. 11 - Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului

cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are

un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a reflecta

continutul economic al tranzactiei.

(11) Autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de

un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale

de Administrare Fiscala.

(12) De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale

tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al

presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare

a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin al presedintelui

Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Ordinul si lista contribuabililor

declarati inactivi se comunica contribuabililor carora le sunt destinate si

persoanelor interesate, prin afisarea pe pagina de internet a Agentiei Nationale de

Administrare Fiscala.

(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente

afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot

ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este

necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor

furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al

tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre

urmatoarele metode:

a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste

pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile

catre persoane independente;

b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;

c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza

pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane

independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale

contribuabilului si o marja de profit;

d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de

transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

 

Norme metodologice:

22. Pentru stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane

afiliate se vor utiliza liniile directoare privind preturile de transfer, emise de catre

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.˝

B. Titlul II ˝Impozitul pe profit˝

1. Dupa punctul 117 se introduce un nou punct, punctul 118, cu urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

Art. 18 - Impozit minim

[…]

(5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru

trimestrele I - III comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul

minim prevazut la alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul

respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu

numarul de luni aferente trimestrului respectiv. In situatia in care perioada

impozabila incepe sau se incheie in cursul unui trimestru, impozitul minim

prevazut la alin. (3) se recalculeaza corespunzator numarului de zile aferente

trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se

efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual

prevazut la alin. (3).

[…]

Norme metodologice:

118. Exemplu de calcul

O societate comerciala inregistreaza la data de 31 decembrie 2009 venituri

totale anuale in suma de 250.000 lei, carora le corespunde, in conformitate cu

prevederile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial. In anul 2010, contribuabilul inregistreaza urmatoarea situatie:

- trimestrul I – impozit pe profit: 1800 lei. In urma efectuarii comparatiei cu

impozitul minim trimestrial, rezulta impozit pe profit datorat de 1800 lei;

- trimestrul II – impozit pe profit 1500 lei. In urma efectuarii comparatiei cu

impozitul minim trimestrial, rezulta impozit pe profit datorat de 1625 lei;

- trimestrul III - impozit pe profit 3500 lei. In urma efectuarii comparatiei cu

impozitul minim trimestrial, rezulta impozit pe profit datorat de 3500 lei;

La sfarsitul anului 2010, contribuabilul inregistreaza impozit pe profit anual

in suma de 5.000 lei. In urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual

cu impozitul minim anual de 6.500 lei, rezulta impozit pe profit datorat pentru

anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de 6.500 lei. Astfel, avand in

vedere faptul ca, impozitul pe profit declarat prin declaratia ˝100˝ in cursul

anului a fost de 6.925 lei, la finele anului contribuabilul inregistraza un

impozit pe profit de recuperat final in suma de 425 lei (6.925 – 6.500) lei.˝

2. Dupa punctul 93 se introduc doua noi puncte, punctul 931 si punctul 932,

cu urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

Art. 31 - Credit fiscal

[…]

(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile

conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain

si daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform

prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

Norme metodologice:

931. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile

conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain

si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului

confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are

incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.

932. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venit/profit care in

conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata de

Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru

evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv

metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz..˝

3. Punctul 100 se abroga.

C. Titlul III ˝Impozitul pe venit˝

1. La punctul 68 la litera a) dupa liniuta 7 se introduce o noua liniuta cu

urmatorul cuprins:

˝- contravaloarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou,

tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;˝

2. La punctul 68 dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c1) cu

urmatorul cuprins:

˝c1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare

nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract

inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si

ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la

trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu

indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii

primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina

in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;˝

3. La punctul 68 dupa litera l) se introduce o noua litera, litera l1) cu urmatorul cuprins:

˝l1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor

medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de

munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii,

precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului

mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare

nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de

munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare,

acordate potrivit legii;˝

4. La punctul 82 prima liniuta se abroga.

5. Punctul 1461 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

1461. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr.411/2004

privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare si Legii nr.204/2006 privind pensile facultative, cu

modificarile si completarile ulterioare reprezinta venituri din pensii.16

La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica

potrivit Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 204/2006

privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, se va

acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent sumei respective.( la fiecare fond)

La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate

in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de

pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare si Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si

completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei

aferent ratei lunare.

6. Punctul 189 se abroga.

7. Dupa punctul 193 se introduce un nou punct, punctul 1931, cu urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

Art. 88 - Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania

sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

Norme metodologice:

1931. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii

activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care

Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de

angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de

desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a

activitatii dependente in Romania si persoanele fizice care nu fac dovada

rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a

dublei impuneri.˝

8. La punctul 194, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

˝194. a) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri

incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente

realizate de persoanele fizice nerezidente, care isi desfasoara activitatea in

Romania, se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai

multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12

luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada

si conditiile mentionate in conventia de evitare a

dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva

persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata

conventie de evitare a dublei impuneri.

b) In aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate

de Romania cu statul strain, veniturile din activitati dependente realizate de

persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt

prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12

luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada

si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de

Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una

dintre urmatoarele conditii:

- salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;

- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il

are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui

sediu permanent in Romania).˝

9. Punctele 196 si 197 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

196. In cazul in care contribuabilii platiti din strainatate de un angajator

nerezident isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care,

prin prezente repetate in Romania, totalizeaza peste 183 de zile sau perioada

mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa

instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen,

caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare

a desfasurarii activitatii in Romania.

197. In situatia in care persoanele fizice au desfasurat activitatea in Romania

intr-o perioada mai mica de 183 de zile, in orice perioada de 12 luni

consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si

conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri, si au fost

platite din strainatate, isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183

de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din

salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima

zi de sosire in Romania. In acest caz contribuabilul depune la organul fiscal

competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare

realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15

zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.

In situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma

globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau

perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili

la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat

impartita la numarul de luni din acea perioada.18

10. Punctul 203 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

Art. 91 - Creditul fiscal extern

[…]

(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre

Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;

b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a

fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau

legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata

impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ,

eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;

c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre

categoriile de venituri prevazute la art. 41.

[…]

Norme metodologice:

˝203. Urmatoarele persoane fizice sunt supuse impozitarii in Romania pentru

veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate:

- persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania;

- persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.

In situatia in care pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute

la art. 41 din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de

evitare a dublei impuneri, si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane

au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit

datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile

prevazute de Codul fiscal.

Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40

alin. (1) lit. a) si cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum

si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document

justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care

Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in

unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.˝

11. Punctul 209 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

˝209. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei prevazuti la

art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in

strainatate si sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in

strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile

realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.

In cazul in care acelasi venit din salarii este supus impunerii atat in Romania,

cat si in strainatate, statului strain revenindu-i dreptul de impunere potrivit

conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu respectivul

stat, organul fiscal competent din Romania va proceda la regularizarea

impozitului datorat de rezidentul roman, pe baza cerererii depuse. In vederea

regularizarii impozitului, contribuabilii care au fost impusi pentru aceleasi

venituri obtinute din salarii atat in Romania, cat si in alt stat cu care

Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri, vor depune la

registratura organului fiscal competent sau prin posta, impreuna cu cererea de

restituire, urmatoarele documente justificative:

a) fisa fiscala intocmita de angajatorul rezident in Romania sau de catre un

sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala;

b) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil,

eliberat de autoritatea fiscala a statului strain sau orice alt document

justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat,

eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul;

c) contractul de detasare;

d) orice alte documente ce pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit

in strainatate pentru veniturile platite de angajatorul rezident in Romania sau

de catre un sediu permanent in Romania.

Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul roman se va

stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un

angajator nerezident nu sunt impozabile in Romania potrivit prevederilor Codului

fiscal si nu fac obiectul creditului fiscal extern.˝

12. Dupa punctul 209 se introduce un nou punct, punctul 2091, cu urmatorul cuprins:

˝2091. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in

conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata de

Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz..˝

13. Punctul 210 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza declaratiei de

impunere documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit,

eliberate de organul fiscal competent din tara in care s-a obtinut venitul si cu

care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste

documente sunt utilizate pentru calculul creditului fiscal in conditiile

stabilite prin prezentele norme metodologice.

14. Dupa punctul 211 se introduc doua noi puncte, punctele 212 si 213, cu urmatorul cuprins:

˝Codul fiscal:

Art. 94 -Dispozitii tranzitorii

[…]

(4) Prevederile art. 49, alin. (21), art. 50, alin. (1), lit.a) si alin. (2)

lit.a) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010.

[…]

Norme metodologice:

212. Pentru anul 2010, in situatia in care venitul net din activitati

independente stabilit pe baza normei de venit este inferior salariului de baza

minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, directiile generale ale

finantelor publice teritoriale au obligatia recalcularii normelor de venit, astfel:

a) Pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 31 iunie 2010, venitul net determinat pe

baza normei de venit este egal cu norma de venit anuala stabilita in anul 2009

pentru anul 2010 impartita la 2;

b) Pentru perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2010, venitul net aferent

perioadei reprezinta jumatate din norma anuala de venit, norma anuala

determinata prin inmultirea nivelului salariului de baza minim brut pe tara

garantat in plata inmultit cu 12.˝

In acest caz, organul fiscal competent are obligatia recalcularii platilor

anticipate.

213. Pentru anul 2010 venitul net anual pentru veniturile din drepturile de

proprietate intelectuala se determina astfel:

La stabilirea venitul net/pierdere aferent fiecarei perioade 1 ianuarie - 30

iunie, respectiv 1 iulie – 31 decembrie 2010 se va lua in calcul venitul brut,

cota de cheltuaiala forfetara si contributiile sociale obligatorii platite,

aferente fiecarei perioade.

Venitului net anual aferent anului 2010 se determina prin insumarea veniturilor

nete stabilite pentru fiecare dintre cele doua perioade

D. Titlul V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si

impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania"

1. Punctul 91 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

˝91. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la

depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire

la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania

realizate incepand cu 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora,

indiferent de data constituirii raportului juridic.

Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi:

dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar,

dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor

colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen

potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de

creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare .˝

2. Punctul 96 litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

˝a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in

cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare la societati inchise

si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau

documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la

reprezentantul lui fiscal/imputernicit desemnat in Romania pentru indeplinirea

obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta

fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa

de organul autorizat din Romania se va depune si la societatea ale carei titluri

de participare/parti sociale sunt instrainate. Aceeasi prevedere se aplica si in

cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare,

altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. In

cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul

titlurilor de participare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in

cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul

prevazut la pct. (13) alin. (1) se depune la intermediarul care a efectuat tranzactia.˝

3. Punctele 97, 98 , 912 , 914 si 11 se abroga.

E. Titlul VI "Taxa pe valoarea adaugata"

1. Punctul 161 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“161. – (1) Prevederile art. 1342 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal se aplica

in situatia in care facturile totale sau partiale pentru o livrare de bunuri sau

o prestare de servicii au fost emise inaintea faptului generator de taxa si

includ si situatia in care sunt emise facturi pentru avansuri inainte de incasarea acestora.

(2) In aplicarea art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal, in cazul in care intervin

evenimentele mentionate la art. 138 din Codul fiscal, ulterior datei de 1 iunie

2010, cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare este cota operatiunii

de baza care a generat aceste evenimente. Totusi, in cazul in care nu se poate

determina operatiunea de baza care a generat aceste evenimente se va aplica cota

de TVA in vigoare la data la care a intervenit evenimentul.”

2. Dupa punctul 161 se introduce un nou punct, punctul 162, cu urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:

Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

Art. 1343. - (1) Prin exceptie de la prevederile art. 1342, in cazul unei

livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa conform art. 143 alin. (2),

exigibilitatea taxei intervine in cea de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in

care a intervenit faptul generator.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la

emiterea facturii prevazute la art. 155 alin. (1), daca factura este emisa

inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

Norme metodologice:

162. (1) In sensul art. 1343 alin. (2) din Codul fiscal, in cazul livrarilor

intracomunitare de bunuri scutite de taxa, exigibilitatea intervine la data

emiterii unei facturi inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a

intervenit faptul generator, indiferent daca factura a fost emisa pentru

incasarea unui avans sau pentru contravaloarea integrala sau partiala a livrarii.

(2) Exigibilitatea determina perioada fiscala in care livrarea intracomunitara

scutita se inregistreaza in decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la

art. 1562 din Codul fiscal si in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal.”

3. La punctul 19 alineatul (4), exemplul nr. 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Exemplul nr. 4: Societatea A din Franta isi trimite angajatii in Romania pentru

negocierea unor contracte cu parteneri din Romania. Conform intelegerii dintre

parti, facturile pentru cazare, transport local si alte cheltuieli efectuate

pentru angajatii trimisi din Franta vor fi emise catre partenerii din Romania,

acestia urmand sa-si recupereze sumele achitate prin refacturare catre

societatea A din Franta. Pentru fiecare cheltuiala in parte refacturata se va

avea in vedere in primul rand locul prestarii serviciului si daca locul este in

Romania refacturarea se va face aplicandu-se acelasi regim ca si cel aplicat de

prestatorul acestor servicii. Astfel, serviciile de cazare au locul in Romania,

acolo unde este situat bunul imobil [art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul

fiscal] si vor fi refacturate prin aplicarea cotei reduse de TVA de 9%,

serviciile de transport local de calatori au locul in Romania, acolo unde sunt

efectiv prestate [art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal] si vor fi

refacturate prin aplicarea cotei standard de TVA de 24%.”

4. La punctul 22 alineatul (2), exemplul se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Exemplu: In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri

de TVA conform art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 de euro drept avans

pentru livrarea unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura

catre B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.

Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.

Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.

Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 de

euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Baza de impozitare

a TVA se determina astfel:

[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] x 24% = 21.400 x 24% = 5.136 lei. “

5. La punctul 23, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:

Cotele

Art. 140

(1) Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru

operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse

cotelor reduse.

(2) Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele

prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case

memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini

zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale,

cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);

b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor

destinate exclusiv sau in principal publicitatii;

c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d) livrarea de produse ortopedice;

e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;

f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara,

inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

(21) Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea

locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt

construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol

a locuintei. In sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a

politicii sociale se intelege:

a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate

a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;

b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate

a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru

minori cu handicap;

c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv

anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt

construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea

adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie.

Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti

sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea 25

executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care

in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este

construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a

locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au

mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte

nu poate depasi suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei

locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie pot achizitiona o singura

locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:

1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio

locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;

2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina,

fiecare sau impreuna nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu

cota de 5%.

d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre

primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor

persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o

locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.

(3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul

generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care

se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

(4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica

cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru

cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).

(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul

Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.

(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota

aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in

vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Norme metodologice:

23. […]

(2) Se aplica procedeul sutei marite pentru determinarea sumei taxei, respectiv

24 x 100/124 in cazul cotei standard si 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 in cazul

cotelor reduse, atunci cand pretul de vanzare include si taxa. De regula, pretul

include taxa in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct

catre populatie, pentru care nu este necesara emiterea unei facturi conform

art. 155 alin. (7) din Codul fiscal, precum si in orice situatie in care prin

natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale pretul include si taxa.”

[…]

(11) Persoanele impozabile care livreaza locuinte vor aplica cota de 5% inclusiv

pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate

rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de

art. 140 alin. (21) lit. c) din Codul fiscal si sunt in posesia declaratiei

prevazute la alin. (10). In situatia in care avansurile au fost facturate prin

aplicarea cotei de 19% sau, dupa caz, de 24%, datorita neprezentarii de catre

cumparator a declaratiei prevazute la alin. (10) sau din alte motive obiective,

la livrarea bunului imobil se pot efectua regularizarile prevazute la art. 140

alin. (4) din Codul fiscal in vederea aplicarii cotei de 5%, daca toate

conditiile impuse de art. 140 alin. (21) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum

sunt detaliate si de prezentele norme metodologice, sunt indeplinite la data livrarii.”

6. La punctul 54 alineatul (6), exemplul se modifica si va avea urmatorul

cuprins:

“Exemplu: O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data

de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19% TVA, adica 3.800 lei.

Prorata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei

(3.800 lei x 40%). Pro rata definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.

La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata

definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de dedus, care se compara

cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei

se inscrie in decontul din luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta

ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si

prin urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.

Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:

TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei : 5 = 760

TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte

la randul sau la 5: 1.140 lei : 5 = 228 lei

Rezultatul lui 760 lei inmultit cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre

perioadele urmatoare se va compara apoi cu 228 lei .

Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii fie in favoarea statului,

fie a persoanei impozabile.

Ajustarea pentru anul 2009:

pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%

deducere autorizata: 760 lei x 50% = 38027 deja dedus: 228 lei

deducerea suplimentara permisa: 380 lei – 228 lei = 152 lei

Ajustarea pentru anul 2010:

Pro rata definitiva pentru anul 2010 este de 20%

deducere autorizata: 760 lei x 20% = 152 lei deja dedus: 228

ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei

Ajustarea pentru anul 2011:

Pro rata definitiva pentru 2011 este de 25%

deducere autorizata: 760 lei x 25% = 190 lei

deja dedus: 228 lei

ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei

Ajustarea pentru anul 2012:

Pro rata definitiva pentru anul 2012 este de 70%

deducere autorizata: 760 lei x 70% = 532 lei

deja dedus: 228 lei

deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.

Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului

an de ajustare (2012) nu va mai influenta deducerile efectuate pentru acest

utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.

Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de

15.000 lei plus TVA 24% - 3600 lei, persoana impozabila ar avea dreptul sa

efectueze o ajustare in favoarea sa, astfel:

Taxa nededusa: 2660 lei

Taxa colectata: 3600 lei

Ajustare permisa: 2660 lei * 2 / 5 = 1064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata)

Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector

de activitate care nu da drept de deducere sau isi inceteaza existenta ori este

utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar

avea obligatia sa efectueze urmatoarele ajustari:

Perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani

Taxa dedusa initial: 1140 lei

Ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei * 2 / 5 = 456 lei”28

7. La punctul 69, dupa alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul

(31), cu urmatorul cuprins:

“(31) Prin exceptie de la prevederile alin.(3), in cazul schimbarii cotei de

TVA, pentru a se aplica cota in vigoare la data faptului generator de taxa

conform art. 140 alin.(4) din Codul fiscal, se impune efectuarea urmatoarelor

regularizari:

a) regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru

avansurile partiale sau integrale incasate, precum si a facturilor emise inainte

de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala sau integrala a bunurilor

livrate/serviciilor prestate;

b) regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform

art. 150 alin. (2), (3), (5) si (6) din Codul fiscal, a facturilor de avans

partial sau integral sau a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de

prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea

partiala sau integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate.”

8. Punctul 811 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Codul fiscal:

“Registrul operatorilor intracomunitari

Art. 1582.[…]

(4) In vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele

impozabile si persoanele juridice neimpozabile trebuie sa depuna la organul

fiscal competent o cerere de inregistrare insotita si de alte documente

doveditoare, stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de

Administrare Fiscala. In cazul persoanelor impozabile este obligatorie

prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competenta din Romania

al asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni, si al administratorilor.

[…]

(8) Nu pot fi inscrise in Registrul operatorilor intracomunitari:

a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt

inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531;

b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana

impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala si/sau care are inscrise in

cazierul judiciar infractiuni in legatura cu oricare dintre operatiunile

prevazute la alin. (1).29

[…]

(10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:

a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care figureaza in

lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii;

b) persoanele impozabile in inactivitate temporara, inscrisa in Registrul

Comertului, potrivit legii;

c) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care

in anul urmator inscrierii in registru nu au mai efectuat operatiuni

intracomunitare de natura celor prevazute la alin. (1);

d) persoanele inregistrate conform art. 153 sau art. 1531 care solicita anularea

inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;

e) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana

impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala in legatura cu oricare

dintre operatiunile prevazute la alin. (1).

Norme metodologice:

811. - (1) In sensul art. 1582 alin.(4) din Codul fiscal, prin asociati si

administratori se intelege numai asociatii si administratorii societatilor

comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) In cazul societatilor pe actiuni, inclusiv a celor in comandita pe actiuni,

in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, se va prezenta

cazierul judiciar al administratorilor, nu si al asociatilor.

(3) In cazul societatilor comerciale reglementate de Legea nr.31/1990 privind

societatile comerciale republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

altele decat societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni, se va prezenta

cazierul judiciar propriu al asociatilor si cazierul judiciar propriu al

administratorilor, indiferent daca acestia sunt persoane fizice sau juridice,

stabilite sau nestabilite in Romania.

(4) Persoana fizica avand calitatea de persoana impozabila, care solicita

inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari are obligatia sa depuna

certificatul de cazier judiciar propriu.

(5) Persoanele impozabile nestabilite in Romania care sunt inregistrate in

scopuri de TVA sau au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania,

conform art. 153 alin.(4) si (5) din Codul fiscal, au obligatia prezentarii

cazierului judiciar propriu in vederea inscrierii in Registrul operatorilor

intracomunitari, fara ca persoana impozabila sa prezinte cazierele judiciare ale

administratorilor si asociatilor acesteia. In cazul persoanelor impozabile

nestabilite in Romania care sunt inregistrate sau solicita inregistrarea in scopuri de TVA printr-un reprezentant fiscal, se prezinta si cazierul judiciar propriu al reprezentantului fiscal.

(6) Persoanele impozabile cu sediul activitatii economice in afara Romaniei,

care sunt stabilite in Romania conform art. 1251 alin.(2) din Codul fiscal

printr-unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica si care sunt

inregistrate in scopuri de TVA sau au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA

in Romania conform art. 153 din Codul fiscal, trebuie sa prezinte cazierul

judiciar al reprezentantului legal al fiecarui sediu fix inregistrat fiscal in Romania.

(7) Prevederile alin.(1)- (6) se aplica corespunzator si in situatiile prevazute

la art.1582 alin.(8) lit.b) si (10) lit.e) din Codul fiscal.”

9. Dupa punctul 811 se introduce un nou punct, punctul 812, cu urmatorul cuprins:

Codul fiscal:

“Corectarea documentelor

Art. 159. - (1) Corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte

documente care tin loc de factura se efectueaza astfel:

a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se

anuleaza si se emite un nou document;

b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un

nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din

documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul

minus, iar pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se emite un

nou document continand informatiile si valorile corecte si concomitant se emite

un document cu valorile cu semnul minus in care se inscriu numarul si data

documentului corectat.

(2) In situatiile prevazute la art. 138 furnizorii de bunuri si/sau prestatorii

de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu

semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul

minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si

beneficiarului, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 lit. d).

(3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal si au fost

constatate si stabilite erori in ce priveste stabilirea corecta a taxei

colectate, fiind obligate la plata acestor sume in baza actului administrativ

emis de autoritatea fiscala competenta, pot emite facturi de corectie conform

alin. (1) lit. b) catre beneficiari. Pe facturile emise se va face mentiunea ca

sunt emise dupa control si vor fi inscrise intr-o rubrica separata in decontul de taxa. Beneficiarii au drept de deducere a taxei inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 1471.

Norme metodologice:

812. - (1) In sensul prevederilor art. 159 alin. (1) din Codul fiscal,

documentul care tine loc de factura este documentul emis pentru o livrare de

bunuri sau o prestare de servicii, in conformitate cu obligatiile impuse de un

acord sau tratat la care Romania este parte, care contine cel putin informatiile

prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal.

(2) In situatia in care o persoana impozabila a emis facturi aplicand regimul de

taxare si ulterior intra in posesia documentelor justificative care ii dau

dreptul la aplicarea unei scutiri de taxa pe valoarea adaugata prevazute la art.

143, 144 sau 1441 din Codul fiscal, aceasta poate corecta facturile emise,

conform art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, aplicand regimul de scutire

corespunzator operatiunilor realizate.

(3) Organele de inspectie fiscala vor permite deducerea taxei pe valoarea

adaugata in cazul in care documentele controlate aferente achizitiilor nu contin

toate informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal sau/si

acestea sunt incorecte, daca pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale la

beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator in

conformitate cu art. 159 din Codul fiscal. Furnizorul/prestatorul are dreptul sa

aplice prevederile art. 159 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru a corecta

anumite informatii din factura care sunt obligatorii conform art. 155 alin. (5)

din Codul fiscal, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de

natura sa modifice baza de impozitare si/sau taxa aferenta operatiunilor, sau nu

modifica regimul fiscal al operatiunii facturate initial, chiar daca au fost

supusi unei inspectii fiscale - aceasta factura va fi atasata facturii initiale,

fara sa genereze inregistrari in decontul de taxa al perioadei fiscale in care

se opereaza corectia, nici la furnizor/prestator, nici la beneficiar.

(4) Furnizorii/prestatorii care emit facturi de corectie dupa inspectia fiscala,

in conformitate cu prevederile art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, vor inscrie

aceste facturi in jurnalul pentru vanzari intr-o rubrica separata care vor fi

preluate de asemenea intr-o rubrica separata din decontul de taxa, fara a avea

obligatia sa colecteze taxa pe valoarea adaugata inscrisa in respectivele

facturi. Pentru a evita situatiile de abuz si pentru a permite identificarea

situatiilor in care se emit facturi dupa inspectia fiscala, in cuprinsul acestor

facturi furnizorii/prestatorii vor mentiona ca sunt emise dupa inspectia

fiscala. Beneficiarii vor avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata

inscrise in aceste facturi in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 - 1471 din Codul fiscal, taxa fiind inscrisa in rubricile din decontul de taxa aferente achizitiilor de bunuri si servicii. Emiterea facturilor de corectie nu poate depasi perioada prevazuta la art. 1471

alin. (2) din Codul fiscal.

(5) Prevederile alin. (4) si ale art. 159 alin. (3) din Codul fiscal se aplica

si pentru situatiile in care facturile de corectie se refera la perioade fiscale

anterioare datei de 1 ianuarie 2010.

(6) Prevederile alin. (4) si (5) se aplica inclusiv in cazul micilor

intreprinderi care nu s-au inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 din

Codul fiscal la depasirea plafonului prevazut de art. 152 din Codul fiscal si

organele de inspectie fiscala au stabilit diferente de taxa colectata de plata

conform pct. 62 alin. (2).

(7) Prevederile art. 159 se aplica numai de catre persoanele inregistrate in

scopuri de TVA in Romania. In cazul persoanelor care nu sunt inregistrate si nu

au obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in Romania, se aplica prevederile

art. 155 alin. (11) din Codul fiscal.”

F. Titlul VII - Accize si alte taxe speciale

1. La punctul 72, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(3) Operatiunea de aditivare a produselor energetice in regim suspensiv de

accize poate fi realizata in antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor

autorizati pentru productia de produse energetice si antrepozitele fiscale ale

persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productie de produse energetice.

(4) In intelesul prezentelor norme metodologice, autoritatea competenta poate fi:

a) Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor

armonizate, instituita prin ordin al ministrului finantelor publice, denumita in

continuare Comisie;

b) directia de specialitate care asigura secretariatul Comisiei si directia cu

atributii in elaborarea legislatiei privind regimul accizelor din cadrul

Ministerului Finantelor Publice, denumite in continuare autoritate fiscala centrala;

c) directiile de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor

denumite in continuare autoritate vamala centrala;

d) directiile generale ale finantelor publice judetene sau a Municipiului

Bucuresti si Directia generala de administrare a marilor contribuabili, denumite

in continuare autoritate fiscala teritoriala;

e) Directiile judetene pentru accize si operatiuni vamale sau a municipiului

Bucuresti si Directia de autorizari din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor

in cazul operatorilor economici mari contribuabili, denumite in continuare

autoritate vamala teritoriala.”

2. La punctul 73, alineatele (1) si (10) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(1) Deplasarea produselor energetice in vederea alimentarii navelor sau

aeronavelor care au ca destinatie un teritoriu din afara teritoriului comunitar,

este asimilata unei operatiuni de export.

...............................................................................

.......................................................

(10) Pentru pierderile neadmise ca neimpozabile se datoreaza accizele aferente

acestora in Romania, calculate pe baza cotelor de accize in vigoare la momentul

constatarii de primitorul produselor accizabile, obligatia de plata a accizelor

la bugetul statului revenind in sarcina expeditorului.”

3. La punctul 78, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul

(31), cu urmatorul cuprins:

„(31) Pe langa documentele prevazute la alin.(3), operatorul economic, va depune

la autoritatea fiscala centrala – directia de specialitate care asigura

secretariatul Comisiei, in vederea asimilarii produselor prevazute la alin. (2)

cu produse echivalente pentru care sunt stabilite accize, urmatoarele documente:

a) copia certificatului de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului;

b) certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului din care

sa rezulte obiectul de activitate al operatorului economic;

c) un document eliberat de autoritatea competenta in domeniul protectiei

mediului, din care sa rezulte acordul acesteia pentru desfasurarea activitatii

in care este utilizat produsul, in cazul in care activitatea respectiva este

considerata a fi daunatoare mediului.”

4. La punctul 79, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(1) Inregistrarea operatorilor economici autorizati in domeniul gazelor

naturale se face la autoritatea fiscala centrala. Aceasta obligatie revine

operatorilor economici licentiati de autoritatea competenta in domeniu sa

distribuie sau sa furnizeze gaz natural direct consumatorilor finali.

Inregistrarea se face pe baza cererii prezentate in anexa nr. 32.34

(2) In cazul gazului natural provenit de la un distribuitor sau redistribuitor

dintr-un stat membru si destinat a fi eliberat in consum in Romania, acciza va

deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va fi platita de o

societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau redistribuitor,

societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la autoritatea

fiscala centrala in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.”

5. La punctul 80, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(1) Operatorii economici autorizati pentru extractia carbunelui si lignitului,

operatorii economici producatori de cocs, precum si operatorii economici care

efectueaza achizitii intracomunitare sau importa astfel de produse se vor

inregistra in calitate de operatori economici cu produse accizabile, la

autoritatea fiscala centrala. Inregistrarea se face pe baza cererii prevazute in

anexa nr. 32.”

6. La punctul 81, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„(2) Operatorii economici autorizati in domeniul energiei electrice de catre

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei, se vor inregistra in

calitate de operatori economici cu produse accizabile la autoritatea fiscala

centrala. Aceasta obligatie revine operatorilor economici autorizati care

furnizeaza energie electrica direct consumatorilor finali. Inregistrarea se face

pe baza cererii prevazute in anexa nr. 32.

(3) In cazul energiei electrice provenite de la un distribuitor sau

redistribuitor dintr-un stat membru si destinata a fi eliberata in consum in

Romania, acciza va deveni exigibila la furnizarea catre consumatorul final si va

fi platita de o societate desemnata in Romania de acel distribuitor sau

redistribuitor, societate care are, de asemenea, obligatia de a se inregistra la

autoritatea fiscala centrala in calitatea sa de reprezentant al furnizorului extern.”

7. Punctul 82 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Codul fiscal:

Exceptii

Art. 20620. - (1) Nu se datoreaza accize pentru:

1. caldura rezultata si produsele cu codurile NC 4401 si 4402;

2. urmatoarele utilizari de produse energetice si energie electrica:35

a) produsele energetice utilizate in alte scopuri decat in calitate de

combustibil pentru motor sau combustibil pentru incalzire;

b) utilizarea duala a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat

dual atunci cand este folosit atit in calitate de combustibil pentru incalzire,

cat si in alte scopuri decat pentru motor sau pentru incalzire.

Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimica si in procesele

electrolitic si metalurgic se considera a fi utilizare duala;

c) energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in

procesele electrolitice si metalurgice;

d) energia electrica, atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui

produs, potrivit prevederilor din normele metodologice;

e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(2) Nu se considera productie de produse energetice:

a) operatiunile pe durata carora sunt obtinute accidental mici cantitati de

produse energetice;

b) operatiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibila

refolosirea sa in cadrul intreprinderii sale, cu conditia ca acciza deja platita

pentru un asemenea produs sa nu fie mai mica decat acciza care poate fi

cuvenita, daca produsul energetic refolosit ar fi pasibil de impunere;

c) o operatie constand din amestecul - in afara unui loc de productie sau a unui

antrepozit fiscal - al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte

materiale, cu conditia ca:

1. accizele asupra componentelor sa fi fost platite anterior; si

2. suma platita sa nu fie mai mica decat suma accizei care ar putea sa fie

aplicata asupra amestecului.

(3) Conditia prevazuta la alin. (2) lit.c) pct. 1 nu se va aplica daca acel

amestec este scutit pentru o utilizare specifica.

(4) Modalitatea si conditiile de aplicare a alin. (1) vor fi reglementate prin

normele metodologice.

Norme metodologice:

82. (1) Pentru produsele energetice de natura celor prevazute la art. 20616

alin. (2) din Codul fiscal, nu se datoreaza accize atunci cand sunt livrate

operatorilor economici care detin autorizatii de utilizator final pentru utilizarea produselor respective in unul din scopurile prevazute la

art. 20620 alin. (1) pct. 2 lit. a), b) si e) din Codul fiscal.

(2) Intra sub incidenta prevederilor alin. (1) si produsele energetice prevazute

la art. 20616 alin. (3) lit. h) din Codul fiscal, respectiv carbunele si cocsul.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica produselor energetice care sunt

prezentate in ambalaje destinate comercializarii cu amanuntul.

(4) Pentru produsele energetice prevazute la alin. (1) si (2) livrate

operatorilor economici care nu detin autorizatii de utilizatori finali se

datoreaza accize calculate dupa cum urmeaza:

a) pentru produsele energetice prevazute la art. 20616 alin. (3) din Codul

fiscal pe baza cotelor de accize prevazute de Codul fiscal;

b) pentru produsele energetice prevazute la art. 20616 alin. (2) din Codul

fiscal, altele decat cele prevazute la art. 20616 alin. (3) din Codul fiscal, pe

baza cotei de acciza aferenta motorinei.

(5) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final beneficiaza

de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci cand produsele sunt

achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat,

provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de

import ori sunt achizitionate de la un operator economic inregistrat potrivit

prevederilor pct. 80.

(6) In cazul destinatarului inregistrat prevazut la alin. (5), acesta trebuie ca

inainte de efectuarea achizitiei intracomunitare sa detina autorizatie de

utilizator final exclusiv pentru livrarile catre operatorii economici care detin

autorizatie de utilizator final potrivit alin. (1). Produsele energetice

transportate in stare varsata prin cisterne, rezervoare sau alte containere

similare, care fac parte integranta din mijlocul de transport auto, pot fi

livrate unui singur utilizator final, situatie in care se aplica prevederile

pct. 90 cu privire la locul de livrare directa. Aceste prevederi pot fi aplicate

si in cazul transportului de produse energetice in stare varsata efectuat prin

alte containere cu conditia ca deplasarea produselor sa se realizeze catre un

singur utilizator final.

(7) Atunci cand produsele energetice utilizate de operatorul economic care

detine autorizatie de utilizator final provin din achizitii intracomunitare

proprii, acesta trebuie sa detina si calitatea de destinatar inregistrat.

Autorizarea ca destinatar inregistrat nu intervine in cazul produselor prevazute

la alin. (2).

(8) Autorizatiile de utilizator final se elibereaza de autoritatea vamala

teritoriala, la cererea scrisa a operatorilor economici.

(9) Cererea pentru obtinerea autorizatiei de utilizator final se intocmeste

conform modelului prevazut in anexa nr. 33. Cererea, insotita de documentele

prevazute expres in aceasta, se depune la autoritatea vamala teritoriala.

(10) In termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii autoritatea vamala

teritoriala elibereaza autorizatia de utilizator final, daca sunt indeplinite

urmatoarele conditii:

a) au fost prezentate documentele prevazute in cerere;

b) administratorul solicitantului nu are inscrise date in cazierul judiciar;

c) solicitantul detine utilajele, terenurile si cladirile sub orice forma legala;

d) solicitantul a utilizat produsele energetice achizitionate anterior in scopul

pentru care a obtinut autorizatie de utilizator final.

(11) Autoritatea vamala teritoriala atribuie si inscrie pe autorizatia de

utilizator final un cod de utilizator, modelul autorizatiei fiind prevazut in

anexa nr. 34.

(12) Dupa emiterea autorizatiei de utilizator final, o copie a acestei

autorizatii va fi transmisa si pastrata de catre operatorul economic furnizor al

produselor energetice in regim de exceptare de accize. In situatia in care se

considera necesar autoritatea vamala teritoriala poate pastra o copie a

autorizatiilor de utilizator final emise.

(13) Deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal la utilizatorul

final va fi insotita de un exemplar pe suport de hartie al documentului

administrativ electronic, prevazut la pct. 91.

(14) Atunci cand produsele energetice sunt achizitionate de utilizatorul final

prin operatiuni proprii de import, deplasarea acestor produse de la biroul vamal

de intrare in teritoriul comunitar va fi insotita de documentul administrative unic.

(15) Deplasarea produselor energetice de la un destinatar inregistrat catre

utilizatorul final, atunci cand nu se aplica prevederile aferente locului de

livrare directa, va fi insotita de un document care va contine aceleasi

informatii ca exemplarul pe suport de hartie al documentului administrativ

electronic, al carui model este prezentat in anexa nr. 40.1.

(16) La primirea produselor energetice utilizatorul final autorizat trebuie sa

instiinteze autoritatea vamala teritoriala si sa pastreze produsele in locul de

receptie maximum 48 de ore pentru o posibila verificare din partea acestei autoritati.

(17) Eliberarea autorizatiei de utilizator final este conditionata de

prezentarea de catre operatorul economic solicitant a dovezii privind

constituirea unei garantii in favoarea autoritatii fiscale teritoriale, al carei

cuantum se va stabili dupa cum urmeaza:

a) pentru produsele energetice prevazute la art. 20616 alin. (3) si, respectiv,

in anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal, garantia va reprezenta o suma

echivalenta cu 50% din valoarea accizelor aferente cantitatii de produse aprobate;

b) pentru produsele energetice prevazute la art. 20616 alin. (2), altele decat

cele de la alin. (3) al aceluiasi articol, din Codul fiscal, garantia va

reprezenta o suma echivalenta cu 50% din valoarea calculata pe baza accizei

aferente motorinei, aplicata asupra cantitatii de produse aprobate.

(18) Garantia stabilita in conformitate cu prevederile alin. (17) se reduce dupa

cum urmeaza:

a) cu 50%, in cazul in care operatorul economic isi desfasoara activitatea cu

produse energetice in ultimii 2 ani consecutivi, in calitate de utilizator

final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat,

in ultimii 2 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile

inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;

b) cu 75%, in cazul in care operatorul economic isi desfasoara activitatea cu

produse energetice in ultimii 3 ani consecutivi, in calitate de utilizator

final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat,

in ultimii 3 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile

inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare;

c) cu 100%, in cazul in care operatorul economic isi desfasoara activitatea cu

produse energetice in ultimii 4 ani consecutivi, in calitate de utilizator

final, fara incalcarea legislatiei fiscale aplicabile acestora, si a respectat,

in ultimii 4 ani, destinatia utilizarii produselor energetice in scopurile

inscrise in autorizatiile de utilizator final anterioare.

(19) Garantia poate fi sub forma de depozit in numerar si/sau de garantii

personale, cu respectarea prevederilor pct. 108.

(20) Garantia poate fi deblocata, total sau partial, la solicitarea operatorului

economic, cu viza autoritatii fiscale teritoriale, pe masura ce operatorul

economic face dovada utilizarii produselor in scopul pentru care acestea au fost achizitionate.

(21) Garantia poate fi executata atunci cand se constata ca produsele

achizitionate in regim de exceptare de la plata accizelor au fost folosite in

alt scop decat cel pentru care se acorda exceptarea si acciza aferenta acestor

produse nu a fost platita.

(22) Autorizatia de utilizator final are o valabilitate de un an de la data

emiterii. Cantitatea de produse energetice inscrisa intr-o autorizatie de

utilizator final poate fi suplimentata in situatii bine justificate, in cadrul

aceleiasi perioade de valabilitate a autorizatiei.

(23) Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final au

obligatia de a transmite autoritatii vamale teritoriale emitente a autorizatiei,

lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face

raportarea, o situatie privind achizitia si utilizarea produselor energetice,

care va cuprinde informatii cu privire la: furnizorul de produse energetice,

cantitatea de produse energetice achizitionata, cantitatea

utilizata/comercializata, stocul de produse energetice la sfarsitul lunii de

raportare, cantitatea de produse finite realizate, cantitatea de produse finite

expediate si destinatarul produselor, potrivit modelului prevazut in anexa

nr. 35. Neprezentarea situatiei in termenul prevazut atrage aplicarea de sanctiuni

contraventionale potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala.

(24) Autoritatea vamala teritoriala poate revoca autorizatia de utilizator