Pensia alimentara, cunoscuta si sub denumirea de pensie de intretinere, reprezinta obligatia legala de a asigura mijloacele necesare pentru cresterea si educarea copilului in cazul parintilor separati sau divortati. In acest articol vom analiza in detaliu care sunt conditiile in care se acorda aceasta pensie si posibilele sanctiuni pentru neplata sa. De asemenea, vom oferi mai multe exemple de calcul, pentru o intelegere clara a obligatiilor financiare si juridice asociate pensiei alimentare.
Ce trebuie sa stii daca ai divortat si iti revine obligatia de a plati pensie alimentara
Pensia alimentara sau de intretinere reprezinta obligatia legala a parintelui care nu locuieste cu copilul minor de a contribui financiar sau in natura la cresterea, educarea si dezvoltarea acestuia. Conform Noului Cod Civil, cuantumul pensiei poate fi stabilita fie prin acordul parintilor, fie prin hotarare judecatoreasca in cazul divortului sau separarii.
De asemenea, este important de stiut ca obligatia de a plati pensia revine parintelui care nu locuieste cu copilul, INDIFERENT daca acesta exercita autoritatea parinteasca in comun sau a fost decazut din acest drept (art.510 din Codul Civil)
Pensia alimentara poate fi stabilita fie in natura (prin asigurarea celor necesare traiului si plata cheltuielilor pentru educare si invatatura), fie prin bani.
In cazul in care se stabileste in bani, pensia alimentara se poate plati fie ca suma fixa, fie ca procent din venitul lunar net al parintelui care o datoreaza. In cazul in care este o suma fixa, aceasta se indexeaza automat trimestrial in functie de rata inflatiei.
Ce venituri se iau in calcul la pensia alimentara
La stabilirea pensiei alimentare, se iau in considerare toate veniturile nete ale parintelui obligat la plata, inclusiv salarii, bonusuri, comisioane, venituri din activitati independente, chirii, dividende si orice alte surse de venituri obtinute cu caracter permanent.
Concret, instanta va evalua veniturile nete totale ale parintelui datornic pentru a determina un cuantum echitabil care sa asigure nevoile copilului, tinand cont de standardul de viata al acestuia inainte de divort. In cazurile in care veniturile nu sunt declarate sau sunt subevaluate, instanta poate lua in calcul si potentialul de castig al parintelui, bazat pe calificarile si experienta acestuia.
IMPORTANT DE STIUT!
Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.
Pana la ce varsta se plateste pensia alimentara
Obligatia de intretinere a copilului revine ambilor parinti pana la majorat, acestia avand responsabilitatea de a asigura minorului toate conditiile necesare pentru cresterea, educatia si pregatirea sa profesionala. Chiar si in situatia in care minorul are venituri proprii, daca acestea nu sunt indestulatoare, parintii raman obligati sa contribuie pentru a-i asigura conditiile necesare dezvoltarii sale. Aceasta obligatie se extinde si dupa ce copilul devine major, cu conditia ca acesta sa isi continue studiile, putand dura pana la finalizarea acestora, dar nu mai tarziu de varsta de 26 de ani.
Cum se calculeaza pensia alimentara
Legislatia nu prevede o anumita valoare pentru pensia alimentara minima. Instanta de judecata estre cea care va stabili suma pe care trebuie sa o plateasca fiecare parinte pentru a creste copilul/copiii luand in considerare aspecte esentiale precum:
- Nevoile copilului (cheltuieli pentru hrana, imbracaminte, educatie, sanatate)
- Veniturile si mijloacele parintelui care datoreaza intretinerea
- Capacitatea de munca a parintelui platitor
Conform Codului Civil, cuantumul pensiei de intretinere se stabileste in functie de numarul de copii, astfel:
- pana la o patrime din venitul lunar net pentru un copil
- o treime pentru 2 copii
- o jumatate pentru 3 sau mai multi copii
IMPORTANT DE STIUT!
Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat la plata!
Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca.
De asemenea, instanta de tutela sau parintii pot stabili ca intretinerea sa se realizeze prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile copilului pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea.
Calcul pensie alimentara 1 copil
Asa cum am precizat mai sus, conform legii, pensia alimentara pentru un copil nu trebuie sa depaseasca 1/4 din venitul lunar net al parintelui obligat la plata.
Exemplu de calcul:
Venituri nete totale: 6.000 lei
Pensia alimentara=6.000 lei×1/4=1.500 lei
Astfel, in cazul unor venituri nete de 6.000 lei (fara alte obligatii de intretinere), pensia alimentara pentru un copil poate fi de pana la 1.500 lei pe luna, conform prevederilor legale.
In cazul in care parintele nu are venituri
Calcul pensie alimentara 2 copii
In exemplul de mai sus, in cazul unui parinte cu un venit net total de 6.000 de lei, pensia alimentara pentru doi copii este de maxim 2.000 de lei. (6.000 x 1/3 = 2.000)
Calcul pensie alimentara 3 copii
Conform legii, pensia alimentara pentru 3 sau mai multi copii nu trebuie sa depaseasca 1/2 din venitul lunar net al parintelui obligat la plata. Prin urmare, la un venit de 6.000 de lei, pensia alimentara pentru 3 copii nu poate depasi suma de 3.000 de lei (6.000x 1/2 = 3.000)
Cum se calculeaza cuantumul pensiei alimentare pentru persoanele fara venit
Conform art. 527 din Codul Civil, poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Totusi, absenta unui venit al parintelui nu il scuteste pe acesta de responsabilitatea de a plati pensie alimentara. Astfel, instanta va evalua capacitatea parintelui de a munci si de a genera venituri, luand in considerare si alte resurse disponibile, cum ar fi proprietati sau economii.
Chiar fara un venit curent, instanta urmareste sa asigure un minim necesar pentru copil, tinand cont de situatia financiara generala a ambilor parinti. In astfel de cazuri, se poate stabili o pensie alimentara minima, raportata la salariul minim pe economie. Chiar daca parintele nu poate plati imediat, obligatia ramane si se poate acumula ca datorie.
Popririle din Salariu – noul Ghid Practic
Lucrarea contine obligatiile, capcanele din lege, greselile frecvente si evitarea lor!
Comanda ACUM Popririle din Salariu – noul Ghid Practic>>>
Sanctiuni pentru neplata pensiei alimentare
Ce se intampla daca nu platesti pensia alimentara? Pe scurt, esti pasibil de sanctiuni legale severe. In primul rand, parintele debitor poate fi obligat sa achite retroactiv sumele datorate, cu penalitati de intarziere.
In cazuri mai grave, poate fi supus executarii silite, prin care bunurile sale sau veniturile pot fi confiscate pentru a acoperi datoria. De asemenea, refuzul constant de a plati pensia alimentara poate duce la raspundere penala. Conform legii, neplata pensiei alimentare constituie infractiune (abandon de familie) si se pedepseste cu inchisoarea intre 6 luni si 3 ani.
Totusi, pentru a i se putea aplica o astfel de pedeapsa trebuie aduse dovezi intemeiate ca parintele a actionat cu rea-credinta, si nu din cauza unor motive obiective.
Modalitati de recuperare in caz de pensie alimentara neplatita
In primul rand, este important de mentionat ca, in situatia in care s-au produs modificari semnificative in ceea ce priveste conditiile financiare ale parintelui obligat la plata, se poate solicita recalcularea pensiei alimentare. Daca parintele aduce dovezi solide ca nu mai are posibilitati de a plati pensia stabilita initial, instanta poate decide fie micsorarea, fie incetarea platii acesteia.
In schimb, daca parintele isi permite, dar refuza sa plateasca, prima optiune este executarea silita. Prin aceasta procedura, veniturile sau bunurile parintelui debitor sunt sechestrate pentru a acoperi datoriile. Concret, executorul judecatoresc poate pune poprire pe salariu, pensie sau alte surse de venit.
O alta cale de a recupera sumele datorate este plangerea penala pentru abandon de familie. Asa cum am precizat mai sus, aceasta este considerata infractiune si poate duce la sanctiuni penale.
Executarea silita a pensiei alimentare neachitate
In cazul in care parintele are mai multe datorii de platit, pe langa pensia alimentara, daca se ajunge la executare silita, ordinea prioritatilor datoriilor, conform art. 169 din Codul muncii, este urmatoarea:
- obligatiile de intretinere, conform Codului familie;
- contributiile si impozitele datorate catre stat;
- daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
- acoperirea altor datorii.
Astfel, pensia alimentara are prioritate, inaintea datoriilor la stat (ANAF) sau alte datorii (de exemplu datorii la banca).