Atentie la clauza de constiinta. Ce este si cum functioneaza

Clauza de constiinta nu este prevazuta in mod expres de Codul muncii ca facand parte din clauzele conventionale intre partile contractului individual de munca, dar nici nu e interzisa.

Clauza de constiinta inseamna ca prin liberul acord de vointa al partilor salariatul este in drept sa nu execute un ordin legal de serviciu in masura in care, daca l-ar pune in aplicare, ar contraveni constiintei sale.

Cauza clauzei constiinta poate fi bazata pe ratiuni religioase cum ar fi refuzul de a scrie critic la adresa cultului legal din care face parte salariatul, morale cum ar fi refuzul de a scrie in favoarea prostitutiei, politice, spre exemplu, refuzul de a scrie critic in legatura cu ideologia sau platforma program a unei anumite formatiuni politice, de politete cum ar fi refuzul de a utiliza expresii sau calificative jignitoare la adresa unei persoane.

Totusi, pana unde se poate intinde dreptul la refuz al salariatului, in contextul disciplinei muncii?

Pornim de la ideea ca disciplina muncii impune, din partea salariatului, respectarea tuturor obligatiilor ce-i revin in temeiul raportului de munca, adica a tuturor normelor care reglementeaza activitatea si comportarea acesteia in procesul muncii colective (actele normative, regulamentul intern, regulamentul de organizare si functionare, contractul colectiv si cel individual de munca, dispozitiile conducerii unitatii si ale sefilor ierarhici etc. ).

De aceea orice clauza de constiinta – care impune o derogare de la regulile comune – se impune sa fie extrem de atent negociata. Ea trebuie sa aiba claritate deplina, caracter analitic si concret, sa nu permita interpretari subiective si, in ultima analiza, abuzul de drept (al oricareia dintre partile contractului individual de munca).



1 Pentru dezvoltari cu privire la aceasta clauza, a se vedea I.T. Stefanescu, Inserarea clauzei de constiinta in unele contracte individuale de munca, in Dreptul nr. 2/1999, pag. 56 si urm.
2 I.T. Stefanescu, Tratat elementar de drept al muncii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999, pag. 153
3 S. Beligradeanu, Incheierea, modificarea si incetarea contractului de munca, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976, pag. 130.
4 I.T. Stefanescu, Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, pag. 154.

Sursa: Angajat si Angajator. Drepturi legale si drepturi inventate>>>