LEGISLATIAMUNCII.RO
"Ne intereseaza un model de instructiune proprie pentru ergonomia locului de munca in ce priveste lucrul de la birou si cum pot fi evitate boli ale spatelui si ale vederii datorate pozitiei pe scaun la birou si lucrului la calculator pe perioade lungi de timp."
Raspunsul specialistilor:
Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice activitatilor de birou desfasurate de angajatii societatii
Prevederi generale
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Continut
Art. 1
Instructiunile proprii elaborate de societate pentru activitatea de birou cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Acestea au fost elaborate in urma studierii proceselor de munca, identificarii factorilor de risc si evaluarii acestora.
Personalul institutiei isi va desfasura activitatea in asa fel incat sa previna accesul neautorizat al altor persoane la echipamentele din dotare pentru a preveni orice prejudiciu cauzat persoanei sau institutiei.
Scop
Art. 2
Scopul prezentelor instructiuni proprii este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare in munca si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).
Prezentele instructiuni proprii servesc in cadrul societatii la:
- efectuarea instruirilor privind securitatea si sanatatea in munca prevazute de legislatia in vigoare;
- cercetarea accidentelor de munca, in vederea stabilirii cauzelor producerii acestora si a responsabilitatilor;
- instrument cu ajutorul carora se realizeaza controlul, dar mai ales autocontrolul de securitate si sanatate in munca;
- document intern principal in baza caruia se stabilesc si se sanctioneaza abaterile in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru angajatii firmei;
- elaborarea programelor de prevenire si protectie;
- realizarea auditurilor si inspectiilor.
Domeniu de aplicare
Art. 3
Prezentele instructiuni proprii se aplica persoanelor angajate care desfasoara activitati de birou.
Cadrul legislativ de referinta in vigoare (exemple)
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006;
- H.G. nr. 1.425/2006 privind normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
- H.G. nr. 1.028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare;
- H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
- H.G. nr. 1.091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate la locul de munca;
- H.G. nr. 1.051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special dorsolombare.
Terminologie (exemple)
lucrator – persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
angajator – persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
executant – angajatul care realizeaza sarcina de munca;
sarcina de munca – totalitatea actiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de productie pentru a realiza scopul sistemului de munca;
mediu de munca – componenta sistemului de munca formata din totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care executantul isi desfasoara activitatea/in care unul sau mai multi executanti isi desfasoara activitatea;
mijloace de productie – totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii, masini, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de productie a bunurilor materiale;
accident de munca – vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) – accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;
boala profesionala – afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
echipament de munca – orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
echipament individual de protectie – orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
loc de munca – locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
Art. 4
Prevederile prezentelor instructiuni proprii se aplica in mod cumulativ cu prevederile instructiunilor proprii generale elaborate de societate.
Revizuirea instructiunilor
Art. 5
Prezentele instructiuni proprii se vor revizui ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, a schimbarilor tehnologice, a modificarii echipamentelor de munca, cu ocazia modificarii proceselor de munca, in situatia producerii accidentelor de munca sau ca urmare a masurilor dispuse de inspectorii de munca in urma controalelor. Orice revizuire sau completare necesita aprobarea conducerii institutiei.
Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art. 6
Activitatile de birou vor fi executate numai de personalul instruit special pentru operatia respectiva.
Art. 7
Supravegherea medicala este obligatorie pentru exercitarea activitatilor de birou, atat la angajare, cat si periodic.
Instruirea personalului
Art. 8
Instruirea lucratorilor in domeniul SSM cuprinde 3 faze: instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca, instruirea periodica.
Art. 9
La instruirea personalului vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.
Organizarea locului de munca si a activitatilor
Art. 10
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizat incat sa asigure confort si libertate de miscare si sa diminueze in masura maxima posibila riscurile de natura vizuala, mentala si de pozitie de lucru.
Art. 11
Posturile de munca trebuie concepute si amenajate astfel incat sa permita lucratorilor sa realizeze o gama diversa de sarcini de munca, intr-un mod confortabil si eficace, la nivelul de performante cerut. Amenajarea posturilor de munca trebuie sa permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii.
Art. 12
Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea posibilitatilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.
Art. 13
Lucratorii trebuie sa aiba posibilitati de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activitatii.
Art. 14
Amplasarea locurilor de munca trebuie sa asigure accesul usor si rapid al utilizatorilor la locurile de munca precum si accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau cu o intrerupere minima.
Art. 15
Spatiul de lucru trebuie sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre persoane si de intimitate.
Art. 16
Activitatile de birou vor fi planificate si organizate astfel incat activitatea zilnica in fata ecranului sa alterneze cu alte activitati. In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite.
Art. 17
La locul de munca, lucratorii sunt obligati:
a) sa pastreze ordinea si curatenia;
b) sa recunoasca si sa comunice orice potential pericol;
c) sa urmeze instructiunile de folosire pentru echipamentele si pentru accesoriile din birou;
d) sa foloseasca metode aprobate si sigure pentru ridicarea si pentru manevrarea obiectelor grele si voluminoase;
e) sa studieze regulamentele si procedurile de lucru pentru posturile ce implica expunerea la un monitor al calculatorului.
Art. 18
Avand in vedere riscul de electrocutare prin atingere directa sau indirecta, orice interventie la instalatia electrica se va face numai de catre electricieni autorizati.
Art. 19
Se va evita indoirea sau strivirea cablurilor electrice de alimentare a echipamentelor.
Art. 20
Conductorii electrici si cablurile de alimentare trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
- sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor inclusiv in cazul unei reamenajari a incaperii;
- sa asigure accesul usor, iar intretinerea sa se faca fara intreruperea activitatii;
- cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planurilor de lucru;
- conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice.
Art. 21
Se vor anunta fara intarziere defectele aparute la echipamente.
Art. 22
Echipamentele nefolosite se vor opri si debransa de la sursa de curent electric.
Art. 23
Este interzis a se introduce fisa (stecherul) oricarui aparat electric in priza cu mana uda.
Art. 24
Se vor citi, insusi si aplica de catre fiecare lucrator instructiunile de folosire a oricarui echipament de munca existent in birou.
Art. 25
Echipamentele vor fi asezate in locuri sigure, in pozitii stabile pe birouri sau pe mese.
Art. 26
Pentru evitarea reflexiilor difuze se vor utiliza filtre antireflexie, aplicate pe suprafata ecranului.
Art. 27
Utilizatorii echipamentelor de calcul trebuie sa cunoasca posibilitatile de reglare a echipamentului si mobilierului de lucru.
Art. 28
Se va stabili un program de verificare si intretinere regulata pentru echipamente, in colaborare cu compartimentul abilitat sa efectueze operatii de verificare si intretinere.
Art. 29
Toate prizele electrice trebuie sa fie prevazute cu contacte suplimentare pentru legarea la centura de impamantare sau la pamant.
Art. 30
Pentru prevenirea accidentelor in birouri este necesar un mobilier adecvat care sa permita incorporarea cablurilor electrice astfel incat sa fie impiedicata agatarea sau smulgerea acestora.
Obligatiile si responsabilitatile personalului care realizeaza activitati de birou:
Art. 31
Este interzisa utilizarea unor obiecte improvizate pentru fixarea echipamentelor de calcul.
Art. 32
Se vor utiliza cu deosebita atentie echipamente precum copiatorul (raza laser poate provoca orbirea, iar unele componente sunt fierbinti).
Art. 33
Se va verifica daca partile periculoase ale echipamentelor sunt prevazute cu dispozitive de protectie. Este interzis a se lucra cu echipamente fara ca dispozitivele de protectie de orice fel sa fie montate la locul lor.
Art. 34
Este interzisa folosirea copiatorului cu capacul deschis al compartimentului unde se introduce documentul de copiat.
Art. 35
La loc vizibil se va afisa planul de evacuare in caz de pericol.
Art. 36
Caile de acces spre spatiile de evacuare vor fi pastrate libere de orice obiect sau echipament care ar putea impiedica iesirea lucratorilor in caz de pericol.
Art. 37
Lucratorii care isi desfasoara activitatea in principal in fata monitoarelor sau a echipamentelor cu ecran de vizualizare vor respecta urmatoarele reguli:
Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii de munca si in conformitate cu pozitia de lucru standard.
Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de orbire, utilizatorul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul, oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.
Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate intre 10 si 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii un unghi intre brat si antebrat de minimum 90°.
In pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.
Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 ±150 mm.
Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala).
Posturile de munca la videoterminale vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din incaperea de lucru.
Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre.
Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele utilizatorului.
Art. 40
Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii.
Art. 41
Orice obiect de birotica depistat ca defect va fi reparat imediat. Daca acest lucru nu este posibil, obiectul respectiv va fi retras din uz astfel incat sa nu se mai permita folosirea sa in stare defecta si sa se elimine posibilitatea producerii unui accident.
Art. 42
Repararea biroticii se va executa numai cu personal calificat de la unitati specializate. Este interzisa repararea cu mijloace improvizate, cu personal neinstruit, in conditii care sa conduca la producerea de accidente.
Art. 43
Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor, scaunelor se va face astfel incat sa se asigure o circulatie lejera, sigura, fara pericol de accidentare.
Art. 44
Este interzisa depozitarea sau amplasarea provizorie la inaltime (pe dulapuri, cuiere etc.) a unor obiecte care, prin cadere, pot provoca accidente.
Art. 45
Pozitia de lucru la birou si amplasarea scaunului fata de masa de lucru se vor alege astfel incat sa asigure conditii de munca optime, cu siguranta deplina. Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau de a se sta pe acesta in conditii prezentand risc de accidente.
Art. 46
La locurile de munca se va mentine ordinea si curatenia, astfel incat sa nu existe pericol de alunecare. Vor fi indepartate/eliminate imediat potentialele cauze ce pot conduce la cadere prin alunecare.
Art. 47
Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de apa, alte lichide trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarile. Trebuie semnalate si remediate urgent orice defectiuni in pardoseli.
Art. 48
Circulatia pe scari se va efectua respectandu-se urmatoarele norme:
a) deplasarea se face numai pe partea dreapta;
b) se va merge incet;
c) se va sprijini de mana curenta (balustrada), nu se vor citi documente in timp ce se urca sau coboara pe scari, nu se va merge distrat, sarind cate doua sau trei trepte deodata etc.;
d) vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea.
Art. 49
Usile cu geamuri si ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se impinge de partea de sticla a usilor sau ferestrelor.
Art. 50
La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiile pentru a nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport.
Art. 51
Atunci cand se foloseste un cutit de mana, foarfece, briceag, cutter, lama etc. pentru taierea unei coli de hartie, carton, sfori etc., operatiunea respectiva se va efectua cu atentie pentru evitarea pericolului de taiere (autoaccidentare sau accidentarea unei alte persoane aflate in zona). Operatiunea respectiva se va efectua intr-un loc si in imprejurari lipsite de riscuri.
Art. 52
Sertarele birourilor se vor tine in mod normal in pozitia inchis. Deschiderea lor se va face numai in conditii care sa nu provoace accidentarea proprie sau a persoanelor aflate in trecere prin zona.
Art. 53
Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara. Obligatia instruirii revine conducatorului locului de munca.
Art. 54
Acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor
La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor medicale de specialitate, primul ajutor trebuie acordat de catre persoane care sunt pregatite in acest scop – salvatori. Salvatorul nu inlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:
- inrautatirea starii accidentatului;
- aparitia complicatiilor;
- producerea mortii victimei.
Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic, pentru ca salvatorii sa poata actiona oricand si oriunde.
O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret. Obligatiile sale sunt:
- sa nu atinga victima;
- sa cheme pe cel mai apropiat salvator;
- sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat;
- sa organizeze protectia victimei;
- sa previna extinderea starii de accident.
Cum se protejeaza victima?
Se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate.
Se suprima riscurile.
Se instituie un „baraj de securitate” in jurul victimei, indepartand persoanele neavizate.
Cum se examineaza victima?
Se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata: sangereaza abundent; raspunde la intrebari; respira; are puls.
Se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor.
Se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.
Cum se anunta accidentul?
Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina informatii despre: ce s-a intamplat, locul accidentului, accesibilitatea drumului, numarul victimelor si starea acestora, tipurile de leziuni produse, identitatea apelantului. Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis.
Cum se acorda primul-ajutor?
Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls: asezarea in pozitie de siguranta; acoperirea victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta si a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.
Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii; manevra Heimlich; respiratia „gura la gura” sau „gura la nas”.
Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie „gura la gura” sau „gura la nas”).
Daca victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).
Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.
Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari...citeste continuarea pe PortalSSM >>>
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
