Din ce in ce mai multe tari testeaza saptamana de munca de doar 4 zile. In acelasi timp, la nivel global, companiile isi dau seama de beneficiile unui program de lucru flexibil. Pe ce ne bazam insa daca vrem sa facem o astfel de modificare? Ce argumente stau la baza unei schimbari pe care sa o faca angajatorii din Romania in aceasta privinta?
Inainte de orice, programul de munca flexibil presupune ca angajatul sa capete mai multa autonomie in indeplinirea sarcinilor de lucru si sa isi organizeze singur munca, stabilind obiective concrete fara a tine cont de intervalul traditional de la 9 la 5.
“Avand in vedere tendinta tot mai pronuntata de a avea un program flexibil, de a lucra din alte locatii decat locul de munca organizat de angajator, organizand timpul de munca astfel incat sa existe un echilibru intre viata personala si cea profesionala, este clar ca in viitor, intr-o proportie covarsitoare, nu vom mai reveni la programul clasic de 8 ore /zi si 40 ore/saptamana distribuit in mod egal zilnic, existand nevoia de a reglementa in mod unitar modul de stabilire al drepturilor salariale si al drepturilor de asigurari sociale in contextul actual”, este de parere Luminita Obaciu, Senior Payroll Partner in cadrul companiei Soter & Partners.
In opinia sa, in practica ar aparea particularitati legate de:
„ • situatiile in care programul de lucru este inegal, salariatii nelucrand dupa un program zilnic uniform:
• situatiile in care poate interveni reducerea programului de lucru;
• amestecul de ore lucrate cu alte tipuri de ore in aceeasi zi de lucru;
• situatiile in care salariatii lucreaza cu timp partial in mai putine zile lucratoare si cu program diferit de la o zi la alta”.
Astfel de modificari ar implica si un proces de schimbari la nivel legislativ, in functie de fiecare caz in parte. Perioada pe care o traversam de mai bine de un an si jumatate, provocata de pandemie, a demonstrat ca telemunca este posibila in nenumarate firme care pana acum isi chemau angajatii la birou si nu concepeau o alta forma de munca. Mai mult, s-a dovedit ca exista nenumarate beneficii odata cu munca “remote” sau de acasa, inclusiv in ce priveste scaderea costurilor de functionare si a facturilor de utilitati. In plus, nu s-au semnalat schimbari semnificative in ce priveste productivitatea angajatilor.
„In acest context, consider necesara o armonizare a legislatiei muncii cu legislatia de asigurari sociale si legislatia fiscala, avand in vedere ca acestea sunt interdependente. Declaratia 112 privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, a impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate a creat primul pas in unificarea informatiilor privind sistemele de asigurari sociale si impozitul pe venit, insa o analiza detaliata a aspectelor particulare intalnite din ce in ce mai des in practica este necesara pentru a asigura o corecta determinare a drepturilor salariale si a drepturilor de asigurari sociale pentru toate categoriile de salariati si pentru toate situatiile ce pot fi intalnite in practica”, explica Luminita Obaciu, Senior Payroll Partner, dand ca exemplu faptul ca dreptul la somaj se determina in functie de orele prestate, insa dreptul la concedii si indemnizatii medicale si dreptul la pensii se determina in functie de numarul de zile prestate.
Balanta inclina astfel spre o schimbare profunda a modului in care sunt, in prezent, reglementate salariile. In opinia lectorului Luminita Obaciu, “stabilirea drepturilor in functie de zile si nu in functie de ore determina multe inechitati in stabilirea drepturilor salariale si a drepturilor de asigurari sociale”.
In opinia sa, schimbarea se poate produce si este posibila prin eforturile reunite ale celor din domeniile vizate si direct afectate de orice modificare sau nevoie de progres: „Am convingerea ca printr-un efort comun al profesionistilor din domeniile implicare, se poate actualiza cadrul legislativ care sa asigure o functionare corecta a sistemelor de asigurari sociale si o corecta reglementare legala in conditiile actuale a fortei de munca. Insa pentru aceasta, este nevoie ca problemele sa fie constientizate de catre cei care pot decide actualizarea cadrului legislativ, in concordanta cu realitatea prezenta”.
Fara indoiala, avem de partea noastra modelele acelor companii care aplica deja cu succes un program de lucru flexibil, chiar daca la nivel national este necesara o actualizare a reglementarilor in acest sens. Legislatia muncii trebuie sa treaca printr-o reforma care sa tina cont de vremurile actuale si care sa aiba la baza nevoile reale ale companiilor si profesionistilor care isi doresc sa treaca la nivelul urmator fara a intampina obstacole din planul legislativ.
Dovezile sunt multiple si conduc spre beneficiile unui program de munca flexibil, demonstrand deja, de ani de zile, masura in care productivitatea si motivatia angajatilor cresc odata cu aceasta autonomie a muncii, bazata pe obiective si nu pe un numar de ore care nu garanteaza nici calitatea muncii, nici rapiditate in indeplinirea sarcinilor de lucru.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Conditii continuare activitate dupa varsta de 65 de aniIntrebare: Avem un salariat care s-a pensionat anul trecut, pe legea veche, cand a implinit 65 de ani. Salariatul nostru a dorit sa isi continue activitatea si iar conducerea noastra a fost de acord. Intrebarea este: Tinand cont de noua lege de la 01.09.2024, pana la ce varsta are dreptul sa lucreze?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Suspendare unilaterala a unor clauze din CCMIntrebare: Printr-o decizie interna, conducatorul unitatii a suspendat unilateral o serie de clauze din contractul colectiv de munca la nivel de unitate pe motiv ca acestea nu sunt economicoase. Este vorba de clauzele care prevad ca liderii de sindicat care sunt scosi din productie, acestia avand avantaje foarte mari si produc prejudicii societatii. Este posibila o anulare in instanta a deciziei respective?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<