LEGISLATIAMUNCII.RO
Codul muncii a fost modificat substantial, de mai multe ori, in ultima perioada! Prin Legea nr. 85/2020, precum si prin Legea nr. 55/2020, Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020, O.U.G. nr. 30/2020, O.U.G. nr. 32/2020 si O.U.G. nr. 70/2020 care au adus schimbari importante legate de Sanctiuni privind munca suplimentara (art. 260 alin. (1) lit. i)), Programe individualizate de munca (art. 118 alin. (1)), Delegarea si detasarea (art. 44), Indemnizatia pentru somaj tehnic (art. 52 alin. (1) lit. c). Au intrat in vigoare reglementari noi legate de munca suplimentara, delegarea si detasarea, somajul tehnic, programul individualizat de munca!
Mai exista insa si altfel de modificari, indirecte, prin anumite decizii ale Curtii Constitutionale sau ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si prin Recurs in Interesul Legii.
Concret, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale mai multe articole din Codul muncii, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a adoptat interpretari – prin recurs in interesul legii – pe care de acum va trebui sa le respectam ca pe niste legi.
Gasiti toate aceste modificari si decizii intr-o lucrare UNICAT in Romania: Codul muncii actualizat! Detalii aici >>
Un exemplu de modificare directa a Codului muncii:
Art. 260 alin. (1) lit. i), modificat prin Legea nr. 85/2020, devine:
„Constituie contraventie si se sanctioneaza nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei, pentru fiecare persoana identificata ca prestând munca suplimentara.”
Precizare:
Pana acum, textul avea in vedere sanctionarea angajatorului pentru nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei. Modificarea stabileste o sanctiune pentru munca suplimentara cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
Un exemplu de modificare indirecta a Codului muncii:
Potrivit art. 61 lit. c) din Codul muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.
Problema e urmatoarea: cine este organ competent de expertiza medicala? Cine poate constata inaptitudinea? Unele instante au apreciat ca un aviz de inapt dat de medicul de medicina muncii nu reprezinta decizie a organelor competente de expertiza medicala, iar alte instante, dimpotriva, au apreciat ca medicii de medicina muncii sunt organele competente de expertiza medicala.
Prin Decizia ICCJ nr. 7 din 4 aprilie 2016 privind pronuntarea unei hotarari prealabile referitoare la interpretarea dispozitiilor art. 61 lit. c) din Legea nr. 53/2003, s-a stabilit ca medicul de medicina muncii este organ compentent de expertiza medicala. Pana la aparitia Deciziei nr. 7/2016 nu exista o practica unitara a instantelor in aprecierea organelor competente de expertiza medicala pe a caror decizie se putea intemeia concedierea salariatului in temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii, republicat.
Avantaje ale lucrarii "Codul muncii actualizat":
Este foarte usor de studiat – tehnoredactarea prietenoasa si aerisita va permite sa ajungeti imediat la capitolul dorit si la articolul vizat.
Faceti o economie importanta de timp. In mai putin de 15 secunde aveti informatia dorita.
Modificarile aduse de Legea nr. 85/2020, Legea nr. 55/2020, Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020, O.U.G. nr. 30/2020, O.U.G. nr. 32/2020, O.U.G. nr. 70/2020 si de deciziile ICCJ, CCR SI RIL sunt clar evidentiate si pot fi identificate extrem de usor!
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
