Plata de drepturi de autor: metoda de optimizare fiscala

Primul pas in vederea utilizarii acestei metode este identificarea, in cadrul activitatilor desfasurate de salariat, a acelora care presupun, in fapt, realizarea unei opere asa cum ea este definita de Legea nr. 8 /1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.
 
Beneficii
Beneficiile sunt usor de identificat si pornesc de la disparitia contributiilor sociale calculate asupra sumei ce va avea destinatia de venit din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala.
 
Acest beneficiu se rasfrange asupra ambelor parti, fapt ce determina interesul pentru aceasta metoda. Suplimentar, acest mecanism determina aplicarea aceleiasi cote de impozit de 16% ca in cazul veniturilor din salarii, dar la o baza de impozitare considerabil mai mica.
 
Codul fiscal reglementeaza doua procedee de determinare a venitului net anual din aceasta categorie. Un prim mecanism presupune stabilirea venitului net in sistem real, adica diminuandu-l cu toate cheltuielile efectuate in vederea realizarii venitului.
 
Cea de a doua varianta este de a utiliza o cota forfetara de cheltuieli de 20% sau de 25% in cazul lucrarilor de arta monumentala, indiferent de volumul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului. Asadar, in aceasta varianta pentru un venit anual de 10.000 lei, cota de impozit anual pe venit datorat de 16% va fi aplicata numai asupra sumei de 8.000 lei [10.000 lei – (10.000 lei x 20%)]. Daca, pentru inceput, activitatii ii este pretabil sistemul real din cauza necesitatii inregistrarii unui volum mai mare de cheltuieli (computere, alte sisteme si dispozitive etc.), in opinia noastra sistemul cotelor forfetare este de preferat datorita simplitatii si inexistentei riscului unui control ulterior unde o parte de cheltuieli sa nu fie admisa. Daca persoana fizica nu are calitatea de persionar sau asigurat intr-un sistem neintegrat sistemului public de pensii, contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurare pentru somaj vor fi de asemenea deductibile din venitul brut in vedere stabilirii venitului net anual impozabil.
 
Pe langa aceste doua metodologii legale se distinge posibilitatea persoanei fizice de a opta pentru stabilirea unui impozit final in temeiul art. 52 indice 1 din Codul fiscal. Impozitul se stabileste prin retinere la sursa aplicarea cotei de 16% asupra venbrut, persoana pierdand dreptul de a beneficia de diminuarea venitului brut anual.
 
Restrictii si limitari
In contextul legislatiei in vigoare, este abrogata prevederea potrivit careia, persoanele fizice angajate, precum si cele care incheiau contracte, altele decat cele prin care erau reglementate relatiile de angajare, si care desfasurau activitati utilizand baza materiala a angajatorului, obtineau venituri de natura salariala.
 
Datorita beneficiilor evidente aduse de acest mecanism in raport cu veniturile din salarii, Administratia fiscala a introdus si o serie de prevederi menite sa incerce sa diminueze numarul cazurilor. Totodata raman aplicabile prevederile pct. 24 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal. Astfel, potrivit pct. 24 alin. (3) din Normele de aplicare a Codului fiscal se precizeaza ca, in situatia existentei unui raport de munca, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit dispozitiilor aplicabile in cazul salariilor.
 
„Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.” (pct. 24 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal)
 
Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual, aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut. Impozitul astfel retinut se vireaza la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
 
Si in cazul veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala este aplicabila intr-o oarecare masura o oarecare limitare sub aspectul plafonului de scutire de TVA situat la nivelul de 119.000 lei stabilit potrivit art. 152 din Codul fiscal. Inregistrarea ca platitor de TVA a salariatului beneficiar al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala ar complica lucrurile si ar majora cheltuielile de organizare a activitatii.
 
Costuri
Realizarea veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala se poate realiza cu un nivel al costurilor deosebit de mic, nefiind nevoie de organizarea veritabila a unei contabilitati, in special in cazul utilizarii mecanismului de determinare a venitului net in cote forfetare.
 
Singurele formalitati sunt incheierea contractului in care sunt stabilite operele si modul in care este stabilit modul de cesionare a acestora si, ulterior, in termen de 30 de zile, depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala la Administratia finantelor publice pe raza careia se afla domiciliul persoanei fizice. Anual, pe baza veniturilor realizate, persoana va depune o declaratie pentru determinarea venitului anual, iar angajatorul va depune o declaratie informativa cuprinzand beneficiarii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si sumele realizate.
 
 

de Legislatia Muncii